Gaura bugetară se adâncește rapid, iar diferența dintre venituri și cheltuieli a ajuns în luna septembrie la 56 de miliarde de lei. De la o lună la alta, deficitul a crescut cu aproape 14 miliarde. Întrebat la Digi24 unde s-au dus banii, în condițiile în care veniturile sunt mai mari la mai multe capitole, față de aceeași perioadă a anului trecut, Marcel Boloș a declarat că România a avut o lună record a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, care s-au ridicat la 2.6 miliarde și tot 2.6 miliarde de lei a fost și valoarea plăților pentru compensarea facturilor la energie.
"Creșterea de care discutăm acum este rezultatul creșterii valorii nominale a PIB-ului pentru ceea ce înseamnă veniturile, dar aici avem două lucruri întâmplate în septembrie. Este vorba de cheltuieli cu dobânzile, avute pentru serviciul datoriei publice, de 2.6 miliarde. Am înregistrat o lună record cu acest tip de cheltuieli. Am avut de asemenea plățile pentru compensarea facturilor la energie, care au fost alte 2.6 miliarde de lei. În plus, creșterile prezentate sunt creșteri față de perioada precedentă a anului trecut. Iar noi când discutăm ritmul de încasări de la o lună la alta, am avut scădere a ritmului cu 7.5 miliarde de lei", a explicat Marcel Boloș cu privire la cheltuielile curente din bugetul public.
Întrebat ce va face România cu deficitul bugetar și care mai sunt posibilitățile de economisre, dincolo de noua ordonanță pentru reducerea cheltuielilor, Marcel Boloș a spus că ministerul Finanțelor urmărește să atingă o țintă de deficit de 5.5% din PIB, ceea ce presupune o mai mare rigoare a cheltuielilor.
"Avem un angajament față de Comisie de 4.4% din PIB prevăzut în Programul de Convergență care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi în discuțiile cu Comisia, ținta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviație aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această țintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiții în derulare cu fonduri europene", a explicat ministrul de Finanțe.
În ceea ce privește ANAF și ritmul de colectare, ministrul a precizat că încasările sunt mari, dar problema este la zonele de optimizare fiscare, care trebuie eliminate, odată cu promulgarea noii ordonanțe.
"ANAF-ul poate să colecteze în limita a ceea ce declară agenții economici. Din punctul acesta de vedere, avem grad de încasare destul de mare. În același timp, sunt zone de optimizare fiscală, pe care noi încercăm, prin legea care sperăm să fie promulgată curând, să eliminăm astfel de zone de optimizare fiscală și să se vadă în încasări.
Ritmul de creștere economică avut la început de an, de 4.2% din PIB, iar acum realitatea pe care o avem în față și încetinirea ritmului de creștere economică se vede mai apoi în încasările la buget. Sigur, nu e ușor de gestionat acum 3.56% din PIB și ținta asumată de 4.4% dă serioase bătăi de cap pentru controlul cheltuielilor publice", a mai spus Marcel Boloș.