Cloud-ul guvernamental este unul dintre cele mai mari proiecte ale României din PNRR. Chiar dacă el în sine nu va rezolva eliminarea drumurilor între instituţiile statului sau eliminarea hârtiilor, cu ajutorul lui datele românilor vor fi mai în siguranță și nu se vor mai putea pierde, a declarat, la Interviurile Digi24.ro, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja. România va avea patru centre de date pentru cloud-ul guvernamental, astfel încât dacă unul este atacat celelalte să preia task-urile aferente. Totodată, se discută despre o ambasadă de date in Luxemburg pentru a proteja datele sensibile, a anunțat ministrul.

Se întâmplă des în România: când mergem la o instituție a statului, de multe ori e nevoie de copii și hârtii pe care trebuie să le emită alte instituții. Dar dacă toate aceste instituții ar fi legate între ele și ar face schimb de informații, totul s-ar rezolva mult mai ușor. Este ceea ce-și propune Guvernul prin proiectul de „cloud guvernamental”, care este finanțat prin PNRR cu peste 500 de milioane de euro. 

Cloud-ul guvernamental va funcționa ca o imensă bază cu date de identificare a tuturor românilor și ar oferi infrastructura necesară instituțiilor statului pentru digitalizarea activității și relației cu publicul. Practic, nu va mai fi nevoie să ducem hârtii, documente de la o instituție la alta, iar instituțiile ar fi legate între ele și ar face schimb de informații.

Potrivit ministrului Burduja, scopul cloud-ului guvernamental este acela de a plasa datele românilor într-un sistem sigur, de unde nu se vor putea pierde.

Cu toate acestea, proiectul în sine nu îi va scuti pe cetățeni să facă drumuri între diferite insituții ale statului pentru a obține diverse semnături ori acte. Aici intervine, însă, dimensiunea de interoperabilitate.

„Prima etapă este cea soft în care migrăm instituțiile publice în acest cloud. Nu toate serviciile se pretează la migrarea în cloud. Pentru toți românii e important să spunem un lucru: cloud-ul în sine nu este secretul de a scăpa de hârtii, nu este glonțul de argint. Datele vor fi mai sigure, nu le putem pierde. Partea a doua, de interoperabilitate, este cea care ne va scăpa de drumuri la instituțiile statului, astfel încât nouă să nu ni se mai ceară datele decât o singură dată. Digitalizarea la care visăm cu toții se va întâmpla când vom avea interoperabilitate”, a declarat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, nu este nevoie să așteptăm finalizarea investiției cloud pentru a avea această interoperabilitate.

România va avea patru centre de date pentru cloud-ul guvernamental, astfel încât dacă unul este atacat celelalte să preia taskurile aferente. Acestea vor trebui implementate până în 2024.

Totodată, se discută despre o ambasadă de date in Luxemburg pentru a proteja datele sensibile, a mai adăugat ministrul.

Conform PNRR-ului, primele instituţii vor fi migrate până în 2026.

„Prima etapă, partea hard-de infrastructură-până în 2024, a doua etapă, până în 2026, avem țintă să migrăm 30 de instituții în acest cloud.

Instituțiile din sistemul de securitate națională sunt necesare pentru că discutăm de o infrastructură critică a statului român, discutăm de protecția datelor cetățenilor români. Informația e putere și trebuie să avem grijă ca un actor statal sau nestatal să nu acceseze acestea date. În același timp, nu trebuie făcut niciun fel de rabat de la drepturile noastre ca cetățeni”, a explicat Burduja.

Potrivit ministrului, se discută ca autentificarea în cloud să se facă pe baza recunoașterii faciale, iar de fiecare dată când o instituție a statului accesează datele unui cetățean, persoana respectivă să primească o notificare, fie pe mail, fie prin SMS.

„Am văzut tot felul de teorii ale conspirației în legătură cu acest proiect. Și azi am văzut un editorial, habar n-au. Vă dau un exemplu, Republica Moldova. Există o jurnalizare foarte clară în timp real a accesului la aceste date. Dacă datele dvs. sunt accesate de o instituție dvs. veți fi înștiințat printr-un mesaj în timp real că instituția a accesat datele și motivul și când. Iar acest lucru nu se poate șterge.

Românii trebuie să aibă încredere în aceste sisteme, pentru că ele țin de modernizarea lumii și a țării. Tentația naturii umane este să ne protejăm de schimbări, ori România, dacă va face asta, va rămâne în urmă, tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană”, a mai adăugat ministrul Sebastian Burduja.

Proiectul de o jumătate de miliard de euro cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a stârnit numeroase dezbateri aprinse în spațiul public în ultima vreme. Directorul Cyberint, Anton Rog, a explicat, la Interviurile Digi24.ro ce presupune cloud-ul guvernamental și de ce proiectul este unul contestat. „Anumiți oameni au anumite interese de business”, spune Rog, „și cred că prin apariția cloud-ului intereselor lor le sunt fundamental amenințate”.