Ministrul de interne din Kosovo, Xhelal Svecla, a declarat marți că Serbia încearcă, influențată de Rusia, să destabilizeze situația din regiune, după ce guvernul de la Belgrad și-a declarat sprijinul în favoarea etnicilor sârbi care au blocat șoselele și protestează de mai bine de trei săptămâni, informează Reuters.

„Serbia este cea care, influențată de Rusia, a pus armata în stare de alertă și a ordonat ridicarea de noi baricade, cu scopul de a justifica protejarea grupărilor criminale care terorizează... etnici sârbi din Kosovo”, a spus Svecla.

Sârbii care protestează în oraşul Mitrovica din nordul Kosovo, divizat etnic, au ridicat marţi noi baricade, la câteva ore după ce Serbia a anunţat că şi-a plasat armata în stare de alertă maximă de luptă, ca urmare a unor săptămâni de escaladare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Ministerul sârb al Apărării a comunicat că, având în vedere ultimele evenimente din regiune şi convingerea Belgradului că autorităţile din Kosovo se pregătesc să-i atace pe sârbi şi să înlăture cu forţa baricadele, preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat ca armata şi poliţia din Serbia să fie puse în alertă maximă.

Guvernul din Kosovo a cerut forţelor de menţinere a păcii ale NATO, care are aproximativ 3,700 de militari staționați în regiune, să îndepărteze baricadele, dar a asigurat că are capacitatea şi disponibilitatea de a acţiona.

Kosovo şi Serbia intenţionează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să îşi rezolve problemele nesoluţionate şi să construiască relaţii de bună vecinătate.

Kosovo şi-a câştigat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o luptă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului.

Cu toate acestea, Serbia consideră în continuare Kosovo drept parte integrantă a teritoriului său şi respinge sugestiile că provoacă tensiuni şi conflicte în interiorul graniţelor vecinului său. Belgradul acuză Pristina că încalcă drepturile minorităţii sârbe.

Etnicii sârbi, care nu recunosc guvernul de la Pristina sau instituţiile statului kosovar, reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, în timp ce etnicii albanezi reprezintă aproximativ 90%. Etnicii sârbi şi-au manifestat ostilitatea, de exemplu refuzând să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru energia electrică pe care o folosesc şi atacând frecvent poliţia care încearcă să facă arestări.

Noi tensiuni etnice au izbucnit de la 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe baraje rutiere şi s-au implicat în schimburi de focuri cu poliţia după arestarea unui fost poliţist sârb pentru că ar fi agresat ofiţeri de poliţie aflaţi în timpul serviciului la un protest anterior.

Acest impas survine după luni de probleme legate de eliberarea plăcuţelor de înmatriculare auto. De ani de zile, Kosovo doreşte ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nordul ţării să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbeşti cu cele emise de Pristina, ca parte a dorinţei guvernului de a-şi afirma autoritatea asupra teritoriului său.

La 31 iulie, Pristina a anunţat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare, ceea ce a declanşat proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data punerii în aplicare până anul viitor.

Primarii de etnie sârbă din municipalităţile din nordul ţării, împreună cu judecătorii locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie au demisionat în noiembrie în semn de protest faţă de implementarea iminentă a acestei măsuri.

Sârbii din Kosovo doresc să creeze o asociaţie de municipalităţi majoritar sârbe care să funcţioneze cu o mai mare autonomie. Serbia şi Kosovo au făcut puţine progrese în această privinţă şi în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 în dialogul condus de UE.