Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, vine, miercuri în România și se va întâlni cu ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode. La București, vizita este privită ca o relansare a dialogului româno-austriac, cu așteptări moderate.

Gerhard Karner se va întâlni cu Lucian Bode la ora 13.00. După discuțiile de la Ministerul de Interne, va merge la frontieră, iar în jur de 16.30 - 17.00, va face declarații în cadrul unei conferințe de presă, la sediul MAI. 

Potrivit unor surse politice, vizita lui Gerhard Karner este privită ca un semnal de dezgheț în dialogul româno-austriac. Este a patra întâlnire a miniștrilor de Interne din ambele țări pe anul acesta care are loc la București.

Așteptările după întâlnirea miniștrilor de Interne român și austriac sunt moderate, nu se va discuta o dată pentru 2023, dar se vor semna acorduri importante pe securitate transfrontalieră, potrivit surselor citate.

Practic, se relansează dialogul româno-austriac cu un ton și așteptări moderate. Potrivit surselor citate, se pare că încheierea alegerilor în Austria moderează tonul oficialilor față de România, iar austriecii sugerează că pe 9 decembrie nu a fost un vot împotriva României ci împotriva proiectului propus de președinția Cehă.

Pe de altă parte, Austria a acuzat din nou România că este țară de tranzit pentru imigranți - de data aceasta, este vorba despre bărbați ucraineni care vor să scape de război. 

Traficanți ucraineni s-au stabilit în România și le vorbesc bărbaților care vor să scape de armată să imigreze în Austria, a spus unul dintre șefii poliției austriece. Dar aceasta nu este singura acuzație - potrivit unui raport făcut de Ministerul de Interne de la Viena, românii sunt pe locul întâi la persoane anchetate penal pentru trafic de persoane și prostituție în anul 2022.

De asemenea, românii sunt pe locul patru la numărul de traficanți prinși în Austria, după sirieni, turci, și ucraineni.

Gerald Tatzgern, șeful biroului de combatere a traficului de persoane al Poliției austriece: „În topul naționalităților traficanților avem traficanți din Siria, Turcia, Ucraina, România, Austria, Moldova, Serbia și Afganistan.

Vreau să vorbesc despre traficanții ucraineni. Așa cum știți, (n.red. Rusia) a început un război de agresiune anul trecut. S-a putut observa, pe parcursul anului trecut, creșterea numărului de bărbați ucraineni implicați în traficul de persoane. S-au instalat aici în zonă, în Serbia, în România, în Ungaria, în direcția Austriei. S-au promovat puternic, au spus că traficul rentează, că bărbații pot să vină aici (n.red. în Austria) și să comită infracțiuni.”

La începutul lunii, într-o declarație pentru ziarul austriac Kurier, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, i-a răspuns cancelarului german Olaf Scholz în legătură cu aderarea României la spațiul Schengen în acest an. „Poziția Austriei nu s-a schimbat deloc. Libertatea de circulație în Uniunea Europeană va fi posibilă doar în cazul unei protecții robuste a granițelor exterioare”, a declarat acesta.

„Este o contradicție la cancelarul german: dorește eliminarea controalelor la frontiera dintre România și Ungaria, dar Germania controlează în continuare granița cu Austria. Este o dovadă clară că sistemul nu funcționează”, a mai completat ministrul Karner.  

Separat, ca urmare a discuțiilor avute cu Lucian Bode, ministrul de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska, s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac, Gerhard Karner, și a făcut presiuni pentru deblocarea aderării României la spațiul Schengen în timpul viitoarei președinții spaniole a UE.  

Intrarea României în spaţiul Schengen a fost mult timp condiţionată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, MCV. Asta însemna că autorităţile erau constant verificate dacă şi-au făcut temele privind reforma sistemului judiciar, care trebuie să fie independent, şi combaterea corupţiei. Anul trecut, Comisia Europeană a renunţat la acest instrument, considerând că România a făcut reformă şi în justiţie şi în combaterea corupţiei. Practic, ţara noastră a intrat sub incidenţa unui alt mecanism, folosit în cazul tuturor membrilor Uniunii Europene, Raportul anual privind statul de drept, prin care blocul comunitar se asigură că sunt respectate constant regulile democraţiei. Problema intrării în Schengen a României nu mai este acum legată de corupţie, ci, după estimarea Austriei, de migraţia ilegală care ar trece şi pe la noi spre vestul Europei. 

Totuși, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat la începutul lunii pentru Digi24 că „România ar fi trebuit să fie în Schengen cu mult timp în urmă”. „Am fost un susținător al acestui lucru de-a lungul multor ani. Cred că România este trasă la răspundere pentru ceva în care România are foarte puţin sau deloc un rol, mă refer la problema migranţilor care ajung în anumite ţări”, a precizat  Timmermans.   

La finalul anului trecut, ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler, a condiționat, într-un interviu acordat presei din Austria, aprobarea aderării României și Bulgariei la Schengen de reforma politicii de migrație a UE.  

În 20 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde negocierilor cu Consiliul UE (statele UE) în vederea încheierii Pactului European pentru Migraţie şi Azil, plecând de la un pachet de propuneri care cer, printre altele, o relocare obligatorie a migranţilor între statele UE în situaţie de criză.