Șapte militari aflați în serviciul activ al Armatei Române au participat la misiuni în Congo, ca mercenari, potrivit unei anchete a Ministerului Apărării. Cadrele active și-au luat concediu de creștere a copilului și au plecat în diferite misiuni ca angajați ai unor companii de securitate românești. MApN a mai transmis că alți 466 de militari aflați în rezervă au semnat contracte cu firme private și au activat în Congo.
În total, 466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.
„Din datele obținute până la acest moment, nu au fost identificate cazuri în care cadre militare active aflate în concediu fără plată, așa cum este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, să se fi deplasat, în perioadele respective, în R.D. Congo, pentru a desfășura activități în cadrul unor companii de securitate private”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării.
Însă MApN a efectuat și alte verificări și a descoperit că șapte militari în activitate, doi subofițeri și cinci soldați profesioniști, au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani. Aceștia au desfășurat activitățile în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate.
„Cercetările efectuate până la acest moment reliefează că acești militari au încălcat mai multe prevederi legale și normative, printre care: părăsirea teritoriului național fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcții în afara celor pe care sunt încadrați sau cele referitoare la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului, care se acordă în situația în care solicitantul locuiește în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora”.
Trei dintre militari se află încă în concediu de creștere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unități.
„Pentru unul dintre acești șapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar, urmând ca și în celelalte șase cazuri să fie aplicate măsuri similare. În paralel, au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă, acestea urmând a fi finalizate după pronunțarea Parchetului Militar asupra încadrării penale a faptelor.”, mai precizează MApN.
Ministerul Apărării a mai informat că 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MapN.
„Solicitările de rechemare în activitate au fost aprobate la nivelul unităților militare și au avut ca bază legală prevederile art. 2^1 ale Legii 384 din 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, care specifică faptul că, „în funcție de nevoile instituției militare, soldații și gradații profesioniști cu o vechime în serviciu de cel puțin 4 ani, trecuți în rezervă în temeiul art. 45 alin. (1) lit. b), e)-g) și i), care au vârsta de până la 45 de ani, pot fi rechemați în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puțin de 4 ani neîntrerupt”, potrivit comunicatului Ministerului Apărării.
În această situație, au fost luate măsuri suplimentare de verificare și monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri în consecință.
De asemenea, au fost identificate 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar. „Ministrul Apărării Naționale a ordonat clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au permis aceste situații, precum și luarea cu maximă urgență a măsurilor de prevenire pe viitor”.