Mercenarii din grupul rus Wagner, care luptă alături de soldații malieni, au agresat femei, au masacrat civili și au incendiat sate în Mali, spun cei care au fost martori la orori. Este vorba despre o campanie de violență care alimentează o criză a refugiaților în creștere rapidă, potrivit Washington Post.

„Nu am văzut niciodată așa ceva”, a spus Kossi ag Mohamed, un păstor de 31 de ani care a spus că a fugit din satul său din regiunea Timbuktu din Mali. Wagner, a spus el, a adus „catastrofa”.

Junta militară din Mali, care a preluat puterea de la președintele ales democratic printr-o lovitură de stat în 2020, a început să lucreze cu Wagner la sfârșitul anului 2021. Aproape doi ani mai târziu, viitorul grupului de mercenari legat de Kremlin a fost pus la îndoială atunci când fondatorul său, Evgheni Prigojin, a fost ucis într-un accident aviatic, la scurt timp după ce pusese la cale un plan de rebeliune împotriva lui Vladimir Putin.

Dar Wagner nu a plecat niciodată, iar luptătorii săi au continuat să se desfășoare peste ocean – o forță din umbră despre care experții spun că funcționează acum ca o extensie a Ministerului Apărării al Rusiei. În Mali, amprenta grupului a crescut, potrivit analiștilor și imaginilor verificate de The Washington Post, oferind un flux de venituri pentru guvernul lui Putin și o bază de influență pentru Moscova, într-o Africa de Vest din ce în ce mai anarhică .

Autoritățile din Mali spun că parteneriatul este conceput pentru a combate separatiștii tuareg – care luptă de mult pentru propriul lor stat în nordul Mali – precum și grupurile militante loiale al-Qaeda și Statului Islamic. Dar civilii, nu grupurile armate, au suportat greul brutalității Wagner.

„Ei omoară oameni foarte fără discernământ”, a spus Héni Nsaibia, analist senior în Africa de Vest pentru Armed Conflict Location & Event Data Project, sau ACLED, un grup de cercetare nonprofit. „Ei văd un convoi de vehicule de transport sau oameni care fac afaceri și atacă. Ucid bărbați, femei și copii. Apoi le fură bunurile.”

Când junta din Mali a extins invitația grupării Wagner - a spus întotdeauna că contractul său este cu statul rus, nu cu gruparea mercenară legată de Kremlin - violența extremiștilor islamiști era în creștere.

Unul dintre scopurile Wagner, a povestit un agent într-un interviu recent, a fost să ajute armata să recupereze bazele și teritoriul care căzuse sub controlul extremiștilor.

Guvernul malian plătește aproximativ 10 milioane de dolari pe lună pentru serviciile Wagner, spun analiștii, un avantaj pentru Moscova, în timp ce aceasta se confruntă cu sancțiunile internaționale din cauza războiului său din Ucraina. Rusia a primit, de asemenea, drepturi de concesiune la mai multe mine de aur, oferind țării o miză materială în securitatea din Mali.

Deși forțele maliene au obținut unele câștiguri de la sosirea mercenarilor ruși, despre care se crede că sunt în jur de 1.500, experții spun că operațiunile militare în zone aflate în afara controlului statului au fost caracterizate de o brutalitate copleșitoare.

„Este o politică de «omorâți-i pe toți»”, a explicat Wassim Nasr, specialist în Sahel și cercetător senior la Centrul Soufan. „Ei încearcă să terorizeze populația locală”.

ACLED estimează că cel puțin 925 de civili au fost uciși anul trecut în atacurile care au implicat Wagner - mai mult de dublu față de 400 de civili care au fost uciși de militanții islamiști.

Andrew Lebovich, cercetător la Institutul Clingendael din Țările de Jos, a spus că armata din Mali a fost acuzată de mult timp de încălcări ale drepturilor omului, dar că amploarea și ferocitatea abuzurilor au crescut de când Wagner a intrat în peisaj.

Mercenarii au adoptat „tactici de război murdar”, a explicat Lebovich, inclusiv răpirea, torturarea și decapitarea. Mai mulți refugiați au spus pentru Washington Post că trupurile neînsuflețite erau adesea mutilate înainte ca armata să se retragă.

Chiar înainte de sosirea Wagner, tabăra de refugiați Mbera din deșertul de sud-est al Mauritaniei devenise al treilea centru de populație ca mărime din țară.

Zeci de mii de malieni au sosit aici în 2012, când extremiștii și separatiștii au invadat o mare parte din țara lor, iar tabăra a continuat să crească în următorul deceniu, pe măsură ce Mali trecea de la o criză la alta. Dar exodul de anul trecut a fost fără precedent; în prezent există aproximativ 149.000 de oameni în și în jurul Mbera - triplu numărului din 2023, potrivit Națiunilor Unite. Tabăra în sine a depășit de mult capacitatea inițială și se extinde în toate direcțiile.

În zeci de interviuri, refugiații care au sosit din 2023 au spus că atacurile armatei din Mali și ale aliaților săi ruși – nu militanților islamiști – i-au făcut să fugă. Afiliatul regional al Al-Qaida, Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, sau JNIM , controlează mari bucăți de teritoriu în Mali și concurează pentru influență cu o ramură locală a Statului Islamic, care este mai mică, dar mai brutală.

Unii refugiați au spus că au fost intimidați cu ani în urmă de extremiștii care au încercat să-și impună domnia, dar că viața satului a revenit în mare parte la normal înainte de venirea armatei.

„Ei consideră pe toți cei care poartă turban un terorist”, a spus Cherfe ag Mama, în vârstă de 45 de ani, care a mărturisit că fratele său a fost ucis de mercenarii Wagner în regiunea Timbuktu.

Un lider al femeilor din tabără, vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta un subiect sensibil, a descris o rețea de femei care au împărtășit povești despre agresiuni sexuale comise de agenții Wagner.

Aïssata Kelli, o mamă a doi copii în vârstă de 40 de ani, a povestit momentul în care bărbații înarmați au pătruns în casa ei în noiembrie. Era prea îngrozită să se uite la ei mult timp, dar a spus că a văzut că erau albi, purtau măști și puneau aceleași două întrebări, iar și iar.

„Unde sunt jihadiștii?”și-a amintit ea că întrebau bărbații, care țipau în franceză la ea și la alte câteva femei din apropiere. „Unde sunt soții voștri?”

Majoritatea bărbaților din satul lor, inclusiv soțul lui Kelli, fugiseră când au auzit că armata era pe drum. Kelli le-a spus bărbaților că soțul ei nu era jihadist și că nu știa unde se află. Bărbații albi au țipat și au lovit-o în timp ce o dezbrăcau, și-a amintit ea, căutând un telefon pe care credeau că îl ascunde.

„Chiar îmi este frică să-mi amintesc”, a spus Kelli, în timp ce stătea lângă soțul ei, un păstor parțial orb, în ​​cortul lor recent ridicat. „Am crezut că vor să mă omoare”.

Atacul asupra satului lor a durat trei zile chinuitoare. Mercenarii Wagner și soldații malieni au jefuit case și gospodării, iar apoi le-au dat foc, au povestit femeile martore la distrugeri.

Cinci bărbați, inclusiv imamul satului, au fost uciși, iar alți câțiva au fost răpiți. Printre ei s-a numărat și soțul lui Bah, tatăl celor șapte copii ai ei, luat de bărbați înarmați din piața unde se dusese să cumpere hrană pentru familie.

Deși concentrarea inițială a Wagner s-a axat pe centrul statului Mali, spun analiștii, grupul și-a extins din ce în ce mai mult operațiunile în nord - epicentrul unei lupte de lungă durată între stat și rebelii etnicii tuareg, care au luptat timp de decenii pentru a înființa un stat independent.

Una dintre cele mai semnificative victorii ale grupării Wagner în Mali a fost recucerirea fortăreței rebele Kidal în 2023. Grupul a suferit cel mai mare eșec al său vara trecută, pierzând zeci de bărbați într-o confruntare cu luptătorii tuaregi, lângă granița cu Algeria.

Analiştii au spus că pierderile au fost controversate în Rusia şi au generat întrebări despre viitorul grupului de mercenari în Africa. Dar, în ultimele luni, a existat o creștere a numărului de echipamente militare care vin din Rusia în Mali, potrivit analiștilor și imaginilor.

Jennifer Jun, membru asociat pentru analiza imaginilor la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că imaginile din satelit arată semne de expansiune recentă la o bază militară de la Aeroportul Internațional Modibo Keita din Bamako, unde se știe că Wagner operează din 2021.

Au existat, de asemenea, mai multe eforturi de recrutare din partea Wagner și mai multe discuții pe rețelele sociale de la mercenarii înșiși.

„Mali a fost într-adevăr o cutie neagră”, a spus Lou Osborn, fondatorul All Eyes on Wagner, o organizație nonprofit care investighează grupul de mercenari. „Imaginile pe care le-am văzut cu Wagner în țară nu erau de la ruși. Acum rușii comunică.”

Într-un videoclip publicat pe Telegram în decembrie, doi veterani ai grupului Wagner — Alexander Kuznețov, cunoscut sub numele de război „Ratibor” și Ruslan Zaprudski, sau „Rusich” — conduc pe o stradă aglomerată din Bamako, capitala statului Mali, cu fețele descoperite și necenzurate.

Pe 16 februarie, un cont Telegram afiliat Wagner a postat fotografii cu un incendiu care ar fi izbucnit în apropiere de Kidal, cu o legendă care spune că orașul „a suferit o ușoară transformare”. Imaginile satelitare Planet Labs între 15 și 17 februarie arată o urmă de incendii de trei kilometri pe lângă sat.

Analiştii au spus că locaţia incendiului la marginea unei comunităţi sugerează o strategie de intimidare, probabil menită să forţeze oamenii să plece.

În majoritatea locurilor, granița dintre Mali și Mauritania nu este mai mult decât o linie în nisip.

Când Wagner desfășoară o operațiune, cei strămutați trec granița pe tot parcursul zilei, a declarat Ibrahim Sidi Mohamed, liderul local din Douankara, un sat cândva adormit din partea Mauritaniei, la aproximativ 50 de kilometri de Mbera.

Numărul familiilor care trăiesc în Douankara a explodat din 2023, de la 380 la 4.020, a spus el. Vin în camionete, aducând doar lucrurile pe care le pot transporta. Cei norocoși au loc.

Oamenii trăiesc în corturi sau în structuri cu o singură cameră pe care le-au construit împreună din lemn și tablă. Chiar și pentru cei care ajung în sat, nu există nicio promisiune de siguranță.

Ould Bacana, un refugiat de 30 de ani care locuia în Douankara, a fost ucis de o patrulă Wagner la cinci kilometri de sat.