• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2022-11-10 13:17:07
  • Sursa:
Medicul care si-a tinut parintii in spital peste 1.200 de zile a fost demis. Spitalul va avea sistem de alerte pentru internari Imagine

Şefa clinicii de Dermatovenerologie din cadrul Spitalului "Sfântul Spiridon" din Iaşi, dr. Laura Gheucă Solovăstru, a fost concediată. Conducerea spitalului a stabilit în urma unei anchete că "Din analiza evoluţiei consemnate în foile de observaţie nu reiese justificarea unei spitalizări prelungite". Părinții medicului au fost internați 1.229 de zile, cumulat, pe parcursul a şase ani. Ca urmare a acestui caz, conducerea Spitalului "Sf. Spiridon" va implementa un sistem de alerte InfoWorld, care să semnaleze spitalizările prelungite.

Managerul Spitalului "Sf. Spiridon", prof. univ. dr. Daniel Vasile Timofte, a anunţat, printr-un comunicat de presă, că s-a decis încetarea exercitării atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei de medic şef al Secţiei Clinice Dermatovenerologie de către prof. univ. dr. Laura Gheucă Solovăstru şi preluarea acestora de către dr. Alina Stincanu.

Decizia a fost luată după ce o comisie a constatat că medicul Laura Gheucă Solovăstru şi-a internat părinţii în clinica pe care o conducea, în loc să îi interneze la o secţie de paliaţie.

Raportului comisiei arată că în perioada 2016 - 2022, pacientul Nicolae Solovăstru a avut 20 de spitalizări, între 15 şi 85 de zile, însumând 927 de zile, trei reinternări fiind la distanţă de două - trei zile. De asemenea, în perioada 2016 - 2022, pacienta Rodica Solovăstru a avut 12 spitalizări, între 3 şi 47 de zile, însumând 302 zile.

"Spitalizările prelungite şi repetate nu se justificau după diagnosticul principal de internare într-o secţie clinică a unui spital de urgenţă. Ca diagnostic principal de internare predomina urticaria acută şi cronică acutizată la alimente sau antiinflamatoare, fără a se efectua teste alergologice sau fără a fi susţinut de prezenţa eozinofilelor crescute sau de imunoglobulina IgE, reprezentând asftel o neconformitate cu protocolul de diagnostic şi tratament al urticariei alergice", precizează prof. univ. dr. Daniel Vasile Timofte.

Potrivit comunicatului citat, comorbidităţile cronice ale pacientului bărbat sunt hipertensiune arterială, fibrilaţie atrială, AVC sechelar, hemipareză stânga, diabet zaharat. De asemenea, pacientul este purtător cronic de sondă urinară. Cu excepţia unui episod de decompensare cardiacă şi pneumonie SARS-CoV-2, a necesitat 17 zile de îngrijiri în ATI. "Ar fi putut fi manageriate mai adecvat într-un serviciu de paliaţie sau geriatrie", se precizează în comunicatul de presă.

Senatorul Eugen Pîrvulescu, care și-a anunțat susținerea pentru candidatura independentă a lui Mircea Geoană, a fost adus la audieri la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Fostul liberal ar fi acuzat de trafic de influență în legătură cu un certificat ce ar fi trebuit emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), potrivit unor surse Digi24.ro.

Economie 2024-10-11 14:02:43

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga le-a cerut omologilor săi din ţările NATO ca la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor Alianţei, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, să transmită Ucrainei invitaţia de aderare la NATO, arată o scrisoare consultată vineri de Reuters.

Economie 2024-11-29 19:13:09

Rusia a intrat în cursa pentru exploatarea metalelor rare, anunţând săptămâna aceasta că va produce aproximativ 60.000 de tone metrice de carbonat de litiu în anul 2030, anunţ venit în timp ce SUA au convenit deja cu Ucraina un acord (încă nesemnat) care va oferi companiilor americane un acces preferenţial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia, care controlează o parte din aceste zăcăminte ucrainene în teritoriile ocupate, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres."Extracţia industrială a litiului în ţară va începe în 2030 (...) Producţia estimată de litiu va fi de cel puţin 60.000 de tone", potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Resurselor Naturale.Litiul, un metal cheie pentru fabricarea vehiculelor electrice, este inclus pe lista celor 50 de minerale considerate critice de Serviciul Geologic al SUA (US Geological Survey).Rusia susţine că are 3,5 milioane de tone de rezerve de oxid de litiu, dar numeroase zăcăminte sunt situate în inospitaliera Siberie."În mod tradiţional, Rusia a importat litiu, prin urmare este acum vital să punem rapid în funcţiune instalaţiile şi să creştem extracţia şi procesarea acestei resurse importante din punct de vedere strategic pentru economie", se arată în acelaşi comunicat.Până în prezent au fost emise licenţe pentru explorarea acestui mineral din trei zăcăminte, respectiv două în regiunea Murmansk din nordul Rusiei şi unul în regiunea siberiană Tuva, la graniţa cu Mongolia.Potrivit celor mai recente date ale Serviciului Geologic al SUA, Rusia se numără printre primele cinci ţări din lume în ierarhia rezervelor de metale din pământuri rare, dar contribuie foarte puţin la producţia globală.De asemenea, datele agenţiei nucleare ruse Rosatom indică faptul că Rusia deţine în prezent mai puţin de 1% din piaţa producţiei de metale rare, deşi rezervele sale reprezintă 17% din totalul mondial, plasându-o pe locul doi, după China.Ministerul rus al Resurselor Naturale a estimat luna trecută că rezervele ruse a 29 de metale rare sunt evaluate la 658 de milioane de tone şi includ 28,5 milioane de tone de metale din pământuri rare, considerând aceste rezerve ca fiind suficiente pentru nevoile actuale şi viitoare ale economiei ruse.Conform aceluiaşi minister, în rezervele menţionate se regăsesc 14 metale rare, printre care litiu, rubidiu, cesiu, beriliu şi altele, în timp ce elementele de pământuri rare sunt 15, iar acestea sunt extrase în comun din zăcăminte, după care sunt separate.În ultimele săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a pledat pentru creşterea exploatării metalelor din pământuri rare de care dispune ţara sa, precizând că Rusia este dispusă la colaborări cu parteneri externi, inclusiv cu SUA, pentru exploatarea zăcămintelor de pământuri rare.Dar acestea "sunt investiţii care necesită mult capital, sunt proiecte costisitoare", a atras atenţia Putin, care s-a declarat de acord cu participarea unor investitori americani şi din alte ţări la proiectele de extracţie a metalelor din pământuri rare, de asemenea în regiunile ucrainene ocupate de Rusia.Potrivit experţilor, înainte de anul 2022, când a atacat Ucraina, Rusia nu avea nevoie să-şi exploateze aceste resurse, întrucât se baza pe importuri, dar sancţiunile occidentale au accelerat procesul tehnologic de obţinere a metalelor din pământuri rare.Recurgerea cu predilecţie până atunci la importuri se explică prin faptul că zăcămintele Rusiei sunt situate în zone cu condiţii climatice dure, ceea ce necesită costuri semnificative pentru extracţia acestora.În prezent, singurul sit activ al Rusiei de exploatare a metalelor din pământuri rare este situat în nordul regiunii Murmansk, unde se află mina Lovozerski. Există acolo rezerve mari de loparit, un mineral care conţine titan, tantal, niobiu şi alte metale rare.Alte mari proiecte majore ruseşti în domeniul producţiei de metale din pământuri rare, respectiv zăcământul Tomtor din Iakuţia şi zăcământul Ak-Suk din Tuva, sunt practic îngheţate, scrie presa rusă, conform căreia în Rusia au fost explorate 18 zăcăminte confirmate de metale rare şi pământuri rare.Cât despre Ucraina, aceasta deţine 5% din resursele minerale ale lumii şi ocupă locul 40 în rândul producătorilor de minerale, conform ediţiei din 2024 a World Mining Data.Pe de altă parte, aproximativ 70% din resursele minerale semnificative ale Ucrainei sunt situate în provinciile Doneţk, Dnipropetrovsk şi Lugansk. Multe dintre ele se află pe teritoriul controlat de Rusia în provinciile Doneţk şi Lugansk, potrivit revistei Forbes Ucraina. Acesta este cazul a două dintre cele mai mari patru zăcăminte de litiu din Ucraina, ţară care deţine circa o treime din rezervele minerale de pe continentul european.Potrivit autorităţilor pro-ruse din Donbas (regiunea ce reuneşte provinciile Doneţk şi Lugansk), principalele zăcăminte de litiu şi titan din estul Ucrainei sunt acum sub controlul Moscovei.Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat ideea cedării parţiale a resurselor minerale ale Ucrainei către aliaţii săi occidentali în octombrie anul trecut, când şi-a schiţat un aşa-numit "plan de victorie" în războiul cu Rusia. Din perspectiva Kievului, o condiţie cheie pentru a ceda către aliaţii săi din resursele sale minerale este obţinerea de garanţii de securitate care să descurajeze Rusia să mai atace vreodată Ucraina după un eventual acord de încetare a ostilităţilor.Noul preşedinte american Donald Trump s-a arătat foarte interesat să pună mâna pe aceste resurse, invocând dorinţa sa ca SUA să obţină o formă de compensaţie pentru ajutorul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.După negocieri presărate şi cu neînţelegeri, determinate mai ales de refuzul lui Trump de a oferi Ucrainei garanţii de securitate în schimbul accesului preferenţial al SUA la resursele minerale ucrainene, în cele din urmă Washingtonul şi Kievul au convenit un acord prin care SUA vor obţine acest acces şi va fi creat un fond comun americano-ucrainean în care vor fi depozitate veniturile rezultate din exploatarea mineralelor ucrainene şi din care ar urma să se finanţeze lucrări de reconstrucţie post-război.Acordul trebuia semnat în timpul vizitei efectuate de Zelenski la Washington pe 28 februarie, dar semnarea a fost amânată după ce întâlnirea acestuia cu Trump la Casa Albă s-a transformat într-o ceartă publică între cei doi lideri.Totuşi, resursele ucrainene râvnite de Donald Trump se găsesc în mare parte în zăcăminte pentru care nu au fost iniţiate lucrări de exploatare, sunt dificil de extras sau se află de facto sub control rusesc în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Economie 2025-03-19 07:00:15

Stânga din Suedia se află la egalitate cu blocul de dreapta/extremă dreaptă în alegerile legislative al căror rezultat final ar putea fi decis de unul sau două locuri, potrivit rezultatelor parţiale.

Economie 2022-09-12 08:00:13

O instanță din New Jersey a anulat un verdict împotriva Johnson & Johnson, care prevedea plata a 223,8 milioane de dolari. Judecătorii au stabilit că au existat anumite vicii de procedură. Drept urmare, procesul câștigat inițial de patru reclamanți care au susținut că au dezvoltat cancer în urma expunerii la azbestul din produsele cu pudră de talc va fi reluat, relatează Reuters.

Economie 2023-10-04 21:54:14

Aşa-zisul „ministru de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat că „militarizarea şi înarmarea Republicii Moldova nu este o decizie constructivă”, după anunţul Chișinăului că va primi transportoare blindate Piranha din partea Germaniei.

Economie 2023-01-10 15:30:33

Cel puţin nouă persoane au murit în urma unei busculade pe un stadion de fotbal din capitala El Salvador, San Salvador, au anunţat autorităţile, citate de BBC.

Economie 2023-05-21 07:58:29

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat duminică că Administrația Străzilor a demarat mai multe lucrări pentru repararea străzilor din toate sectoarele Bucureștiului.

Economie 2025-03-09 12:48:42