Statul va aduna mai mulți bani la buget, dar românii vor plăti și cu 10% mai mult pe mâncare. Acesta este avertismentul reprezentanților industriei alimentare și al experților din energie, care critică măsurile luate prin ordonanța-trenuleț, de la eliminarea facilităților fiscale pe care le aveau angajații din agricultură și industria alimentară și până la introducerea „taxei pe stâlp”. Creșterile de prețuri ar putea fi chiar mai mari dacă costurile cu energia vor crește după 1 aprilie, când expiră schema de plafonare. Guvernul ia în calcul prelungirea ei cu câteva luni.
Măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, printre care eliminarea facilităților fiscale de care beneficiau angajații din agricultură și industria alimentară, și creșterea salariului minim la 2.574 lei net, pe de altă parte, vor avea ca efect scumpirea alimentelor.
Sorin Minea, președintele Romalimenta: „Eu nu cred că va fi o creștere de preț mult mai mare de 10%. Creșterea de preț nu va fi mâine, ci undeva spre finalul lunii, începutul lunii viitoare. Ca să poți rezistă pe piață tu trebuie să vinzi. ca să vinzi trebuie să ai cumpărător. cumpărătorul se uită la preț. El pretinde că și la calitate, dar de obicei se uită la preț. în clipa în care același produs va fi la un preț mai mic, adus din comunitatea europeană, comerțul e liber, nu îl va lua pe al meu”.
Presiunea pe preț începe chiar de la fermieri, care spun că vor avea costuri mai mari. În ei lovește și reducerea de la jumătate de milion de euro la 250.000 de mii de euro a pragului până la care o firmă poate să beneficieze de impozitarea mai mică a microîntreprinderilor.
Mihai Chesnoiu, fermier din Olt: „Aceste măsuri fiscale ne sugrumă din ce în ce mai tare. Anul acesta scapă cine poate. Deocamdată nu ne gândim la prețuri, ne gândim cum să supraviețuim. Până ajungem să comercializam mai trec 3-4 luni, minim”.
Până atunci, ar trebui să ne lămurim și ce se va întâmpla cu prețul gazelor și energiei și dacă statul renunță sau nu la schema de plafonare, care ar trebui să expire la 1 aprilie. Dacă nu va fi prelungită, facturile ar putea crește pentru mulți dintre români, dar și pentru industrie, inclusiv cea alimentară, provocând scumpiri în lanț.
Eugenia Gusilov, directorul fondator al Romania Energy Center: „Nu mai poți să ții regimul de plafonare-compensare, pe de altă parte Ministerul Energiei ne asigură că cei mai vulnerabili vor fi protejați, dar ceilalți, cei capabili să plătească, s-ar putea să nu beneficieze de această protecție. Industria la fel, care s-a obișnuit cu prețul plafonat de 1,3 lei kWh, s-ar putea să nu mai beneficieze de acest preț”.
Facturile ar putea crește și ca urmare a reintroducerii „taxei pe stâlp”, o idee mai veche a PSD-ului, resucitată acum de Guvernul Ciolacu. Cei de la Energia Inteligentă spun că va duce la o creștere a prețului gazelor cu 2,7%. În plus, spun aceștia, noul impozit riscă să blocheze marile investiții atât de necesare în sectorul de gaze și energie electrică, precum Neptun Deep, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia.
Peste 660 de milioane de lei ar plăti suplimentar la stat 8 mari companii din energie și telecomunicații ca urmare a reintroducerii taxei pe construcții speciale de 1%. Cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori Bucureşti estimează că taxa pe construcţii speciale de 1% va scoate cei mai mulți bani de la OMV Petrom și Hidroelectrica. Cele două companii ar vira suplimentar la stat aproape 300, respectiv 200 milioane lei. Nuclearelectrica ar urma să achite și ea undeva la 60 de milioane de lei, dar afectate vor fi și alte companii din energie și comunicații.