Parlamentarii estoni au votat, miercuri, să interzică pentru rezidenții din afara UE să voteze la alegerile locale, o mișcare care vizează numărul mare de cetățeni ruși ce trăiesc în statul baltic, potrivit France 24.
Modificarea a fost propusă ca răspuns la preocupările de securitate legate de războiul Rusiei în Ucraina. Estonia a fost un susținător ferm al Kievului de la invazia din februarie 2022.
La votul de miercuri, 93 de parlamentari din Camera cu 101 de locuri au susținut un amendament constituțional pentru impunerea restricțiilor, rezultat care a fost primit cu aplauze din partea parlamentarilor.
Prim-ministrul estonian Kristen Michal a salutat rezultatul drept „o victorie pentru toți”, adăugând pe X: „Deciziile din viața noastră locală nu vor fi luate de cetățenii statelor agresoare, ci vom decide singuri”.
Aproape 80.000 de cetățeni ruși dețin un permis de ședere în fosta republică sovietică de 1,3 milioane de locuitori, care și-a recâștigat independența în 1991. Estonia nu recunoaște dubla cetățenie.
Există, de asemenea, aproape 60.000 de persoane rămase apatride după căderea Uniunii Sovietice.
Restricțiile, dacă ar fi adoptate de președintele Estoniei, ar interzice cetățenilor din afara UE să voteze și le-ar permite rezidenților apatrizi să meargă pentru ultima oară la vot la alegerile locale din octombrie.
Dar primarul din Narva, un oraș predominant vorbitor de limbă rusă la granița cu Rusia, a deplâns decizia parlamentarilor.
„Țara este împărțită: voi, estonieni, și noi, ruși, în care estonienii nu au încredere”, a declarat Katri Raik pentru site-ul de știri Delfi.
„Cetățenia sau etnia nu face pe nimeni o amenințare pentru securitate”, a argumentat ea.
Rezidenții permanenți ai Estoniei au în prezent un drept constituțional de a vota la alegerile locale, dar nu la alegerile generale.
Statele baltice au fost susținători înfocați ai Ucrainei, dar atât Estonia, cât și Letonia au minorități considerabile de limbă rusă, care uneori sunt în dezacord cu guvernele naționale.
Au existat îngrijorări că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste diferențe pentru a destabiliza țările, care sunt atât membre UE, cât și NATO. „Dacă Rusia ar fi fost, din punctul nostru de vedere, cu bun-simț, nimeni nu ar fi inițiat acest lucru”, a spus Rein Toomla, expert politic de la Institutul Johan Skytte.
„Cetăţenii ruşi care locuiesc în Estonia au căzut victime pentru că Rusia a procedat astfel, nu ei”, a declarat el pentru AFP. Citând amenințarea din partea Rusiei, Estonia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare anul viitor la cel puțin cinci procente din PIB.
Când Estonia și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre oamenii care locuiau pe teritoriul său proveneau din minorități vorbitoare de limbă rusă ale căror familii imigraseră din alte republici sovietice.
Ei nu s-au calificat pentru cetățenie din cauza lipsei de legături de sânge cu Estonia. Cetățenia cere, de asemenea, solicitanților să treacă un test de limba estonă. Drepturile de vot sunt doar cel mai recent act simbolic de tăiere a legăturilor cu Rusia.
Statele baltice au început să îndepărteze și să demoleze unele dintre monumentele de război din epoca sovietică, ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina.
Acest lucru a stârnit indignare la Moscova, care a declarat că mai mulți oficiali europeni sunt „dați în urmărire” pentru presupusa lor implicare în distrugerea monumentelor.