Pe frontul din estul Ucrainei, printre mulții bărbați din armata ucraineană este și Alisa. Are 34 de ani, este regizor de film și la 24 februarie, când a început invazia rusă, a lăsat camera și a luat arma. Așa se răzbună ea pe rușii care au agresat-o sexual în 2014, în Donbas, în timp ce făcea un film acolo.

În urmă cu opt ani, regizoarea Alisa Kovalenko a fost agresată sexual de un ofițer rus în Donețk Foto: captură video Reuters Deschide galeria foto

„Nu îmi mai este frică de nimic după acel moment. A fost cel mai mare nivel de frică, nici nu îmi dau seama ce poate să mă sperie mai mult. Ce traumă poate fi mai rea? Când m-am dus la război, nu îmi era frică de război”, spune Alisa Kovalenko.

Subțirică, dar energică, cu piercinguri la urechi, atunci când nu luptă ca soldat în apropiere de Harkov, merge acasă, undeva într-o suburbie a Kievului, unde locuiește împreună cu tatăl ei.

La câteva zile după ce forțele rusești au atacat Ucraina, ea a lăsat deoparte camera de filmat și proiectul la care lucra și s-a oferit voluntar pentru a lupta pe frontul de est. Era o promisiune pe care și-o făcuse cu opt ani în urmă.

În 2014, regizoarea Alisa Kovalenko lucra la un film despre conflictul din regiunea Donețk, din estul Ucrainei. A fost oprită la un punct de control separatist. A fost luată la interogatoriu și anchetată ore întregi, pe motiv că ar fi lunetist ucrainean. Apoi, un ofițer rus a agresat-o sexual într-un apartament din apropiere. A pus-o să se dezbrace într-o cadă de baie, a dus-o în pat și, deși plângea, s-a întins deasupra ei și a încercat să o violeze. A agresat-o sexual până a adormit.

În paranteză fiind spus, Moscova a negat constant că ar fi avut la acea vreme în zonă ofițeri și trupe care-i ajutau pe separatiști. 

După interogatorii repetate, tânăra a fost eliberată câteva zile mai târziu.

„Această agresiune sexuală m-a distrus. Mi-a fost atât de frică, eram ca la un animal, o frică de animal. Nu-mi mai fusese niciodată atât de frică înainte. Mi-am promis că dacă războiul se va extinde în toată Ucraina, atunci voi lupta nu cu aparatul meu de filmat, ci cu o armă adevărată”, a povestit ea pentru Reuters.

Opt ani mai târziu, când Rusia a trimis într-adevăr zeci de mii de soldați peste graniță, în ceea ce a numit „operațiunea sa militară specială”, amintirile Alisei au revenit în forță și au motivat-o să meargă să lupte. În plus, era născută în est, la Zaporojia.

A petrecut luni întregi pe linia frontului, sub bombardamente, la mii de kilometri distanță de soțul și de fiul ei, care au rămas în Franța. Și-a pierdut un prieten apropiat în lupte. „Este absolut insuportabil, petreci atât de mult timp cu camarazii tăi, încât ei devin o familie”, spune ea. Atunci când nu luptă, soldații vorbesc despre filme și muzică, fumează, spun glume și povești de viață.

Mulți supraviețuitori ai violenței sexuale aleg să păstreze tăcerea, temându-se de represalii din partea Rusiei și de stigmatizare. Dar Alisa a apărut într-o piesă de teatru despre calvarul ei de dinainte de invazie și vorbește liber despre asta acum. „Nu am făcut-o doar pentru mine, ci și pentru alții și, în general, pentru Ucraina, pentru că trebuie să vorbim despre crime, despre ceea ce a făcut Rusia”, a explicat tânăra regizoare.

Rusia și-a reluat luni atacurile furibunde în Donețk, în timp ce soldații ucraineni folosesc acum în Donbas tunurile primite de la partenerii din Vest. Aici sunt cele mai mari lupte, așa că este nevoie de cea mai mare putere de foc. Rușii încă au un avantaj numeric, dar ucrainenii încep să compenseze prin calitate. Iar obuzierele NATO au avantaje față de cele sovietice.

„Ne mișcăm tot timpul, pentru că inamicul ne detectează și ripostează. În timpul operațiunii antiteroriste (războiul din Donbas din 2014-2018, n.red.), stăteam cu zilele în aceeași poziție de tragere. Acum nu mai facem asta. Armele sunt mobile, așa că putem să ne mutăm ușor. Luptăm pentru pământul nostru, ca să batem tâlharii”, explică Berkut, artilerist ucrainean.

„Dacă nu terminăm acum, Rusia se va întoarce. Trebuie să finalizăm tot, astfel încât copiii noștri să nu continue această luptă în viitor”, spune și tânărul Volodia, un alt artilerist ucrainean.

Rusia și-a continuat atacurile asupra civililor din zonă. Șase oameni au fost uciși luni la Torețk, un oraș din regiunea Donețk, după ce o rachetă a lovit un bloc. Din nou, armata Moscovei a bombardat intenționat civilii, pentru că în apropiere nu se afla niciun obiectiv militar.

De celaltă parte, ucrainenii au lovit și distrus un depozit rusesc de muniție și armament aflat în Herson, oraș ocupată de soldații lui Putin.

În acest timp, Ministerul britanic al Apărării confirmă că Rusia a folosit grupul de mercenari Wagner pe frontul din Ucraina. Cunoscut drept „armata privată a lui Putin”, Grupul Wagner ar fi început să angajeze condamnați și persoane indezirabile, iar analiștii militari cred că asta ar putea afecta eficiența militară a Rusiei.

În plan politic, Vladimir Putin le-a spus membrilor guvernului rus că nu este posibil ca Rusia să fie izolată pe arena internațională. A sunat mai mult ca o încurajare decât o analiză obiectivă a realității. „Categoric, nu putem să ne dezvoltăm în izolare față de restul lumii și nu va fi așa. În lumea de azi, nu poți să încercuiești totul cu un gard uriaș. Nu se poate”, a spus Vladimir Putin.

În paralel, Uniunea Europeană a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, de 500 de milioane de euro, pachet care urmează să fie aprobat de lideri. De asemenea, blocul comunitar promite că sancțiunile aplicate Rusiei vor continua.

„Războiul va continua. Noi vom continua să oferim sprijin. Sunt sigur că Putin se așteaptă ca democrațiile să obosească. Sunt sigur. El crede că democrațiile sunt slabe. Nu. Societățile europene nu își permit să obosească”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Între timp, Olena Zelenska, soția președintelui, a plecat într-o vizită în Statele Unite. Este prima ieșire publică din țară a primei-doamne a Ucrainei de la invazia rusă. Ea s-a întâlnit la Washington cu șefa agenției umanitare a SUA, iar marți urmează să aibă un discurs în Congres și să fie primită de Jill Biden, soția președintelui american, care îi întoarce ospitalitatea. La 8 mai, după ce fusese în România, Jill Biden a făcut o vizită neanunțată în Ucraina, fiind întâmpinată într-un oraș din vestul țării, de la granița cu Slovacia, de Olena Zelenska. Era prima apariție publică a primei-doamne a Ucrainei, care până atunci nu mai fusese văzută de la începutul războiului.