Situație critică în spitalele din România din cauza subfinanțării dureroase a sistemului de sănătate. S-a ajuns până acolo încât și marile institute ale țării, unde vin cei mai mulți bolnavi cu cele mai grave cazuri, tratează pacienții cu improvizații și la limita compromisului. Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, adică e practic inexistent. Din acest motiv operațiile complexe care ar da o șansă reală la viață pacienților cu boli grave se transformă într-o lungă listă de așteptare. Într-un nou episod „Pacient în România”, vedem mărturiile dureroase ale unor pacienți, dar și răspunsul reprezentanților statului, care e ca un plasture dezlipit agresiv de pe o rană care sângerează.

Dan Deleanu, Șef Sectie Cardiologie Intervențională: O stenoză chiar aici. Asta e coronara stângă și aici e o stenoză și inclusiv pe vasul ăsta care pleacă din ea. Dacă vă uitați, sunt vasele foarte calcificate.  Acești pacienți nu pot fi făcuți decât dacă se folosește o tehnică de îndepărtare a calciului din vas, cum ar fi rotablație.

Este o procedură care costă peste o mie de euro, iar statul decontează numai 2 mii de lei, adică mai puţin de jumătate. În aceste condiții, spitalele nu pot cumpăra materialele sanitare necesare intervențiilor, iar efectul este punerea pacientului la coada priorităților,  adică pe înfricoșătoarele liste de așteptare.

„Statul nu plăteste acest sistem. Din economiile pe care le mai facem reușim să luam câte un cateter de genul ăsta, spune prof. dr. Dan Deleanu. 

Din economii și la mila destinului. Cam așa a ajuns să se facă medicină în România. George Pintică este unul dintre pacienţii care se află de câteva luni pe lista de aşteptare la Institutul pentru Boli Cardiovasculare CC Iliescu pentru această procedură de rotablaţie. A scris scrisori disperate către ministrul Sănătăţii, oferindu-se chiar să împartă cheltuielile cu statul, numai să beneficieze de operația de care are atâta nevoie.

„Mi s-a răspuns de la CNAS că nu se poate. Și de atunci asteptăm, spune George Pintică. 

Însă aşteptarea înseamnă întotdeauna agravarea bolii. Uneori chiar moartea. „Mă aștept la orice în orice moment. Este o problemă pe care pe mine personal mă depășește. Asta am scris și în memoriu către ministrul Sănătății că am plătit o viață întreagă și nici nu am avut probleme medicale până acum”, mai spune bărbatul. 

„La programul de cardiologie, de malformații de adulți, avem 40 pacienți pe lista de așteptare. Am dat lista către casa de asigurări și am primit banii în trimestru 2 pentru 8 pacienti. Asta înseamnă că ultimul din cei 40 va face peste un an”, spune medicul Dan Deleanu.

După ora 14:00, în spitale este o liniște totală. Din lipsa de materiale sanitare, medicii spun că pur și simplu stau degeaba și nu pot să ajute toți pacienții care ar avea nevoie de ei. Și sunt extrem de mulți bolnavi, pentru că la Institutul de Cardiologie CC Iliescu vin pacienți din toată țara și sunt tratate cazurile cele mai grave. Oamenii vin așa cum te duci la cel mai bun spital, cu speranță și încredere. Lipsa banilor a făcut însă și ca marile institute să fie obligate să facă operații de compromis.

„Cumpărăm cât putem, facem lucrurile cele mai simple. poate nu întodeauna facem revascularizările complete așa cum ar trebui. De multe ori trimitem pacienții care nu sunt foarte gravi acasă. Lucrurile nu decurg bine deloc, pare că merg mai prost acum decât altădată. Bugetul este de peste 3 ori mai mic acum decât aveam în 2019”, spune prof. dr. Dan Deleanu.

Practic, cei care au o şansă să fie trataţi la timp sunt bolnavii care îşi permit să meargă la privat. Ceilalţi trec prin chinurile aşteptării. O listă la care zilnic se mai adaugă un bolnav. În timp ce discutăm, profesorul Deleanu este anunţat că a fost transferat de la un alt spital un pacient care a făcut infarct. Medicul se pregăteşte pentru intervenţie. Din fericire, acum are materialele necesare, dar nu totul decurge bine până la capăt.

„I-am pus un stent. A avut la 11:00 durere în piept, la 12:00 s-a dus pe cont propriu la Sf. Ioan și la ora 04:00(AM) e cu vasul deschis. La noi a durat cel mult 30 de minute până când am reușit să desfundăm vasul”, a spus medicul Dan Deleanu. 

În timpul intervenţiei, medicul a descoperit că pacientul mai are şi alte probleme. „Pe lângă vasul acesta care era înfundat, mai are o leziune pe un alt vas, pe coronara stângă, pentru care probabil va trebui să revină în programul de cronici, unde nu sunt bani. Nu o să îl lăsăm nerezolvat, o să îl rezolvăm mai devreme sau mai târziu”, spune Dan Deleanu. 

Banii pentru programele de sănătate vin la spitale din 2 surse: Casa de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. De cele mai multe ori, probleme sunt cu fondurile care vin de la CNAS. La solicitarea Digi24, reprezentanții Casei Nationale de Sănătate spun că: „De multe ori, în practica medicală apar situații în care este necesară mutarea rapidă a graniței dintre „programabil” și „urgent”, conducând la riscul nerespectării de către spital a sursei de finanțare necesare pentru rezolvarea cazului. (…) Considerăm că decontarea cazurilor din aceeași sursă de finanțare ar putea elimina confuziile și ar ajuta mult la evitarea acestor disfuncționalităţi de acces la serviciile medicale.”

Prolema subinanţării există la aproape toate spitalele din România. Mergem la un alt institut, tot din Capitală, Marius Nasta. Un spital care tratează cele mai grave forme de boală a plămânilor. Aici, rar sunt făcute intervenţii minim invazive, tot din lipsă de bani, pentru că sunt costisitoare, deși beneficiul pentru pacient este mare. În primul rând, recuperare mai rapidă.

„În acest moment în Marius Nasta se operează foarte puțin minim invaziv sau lobectomiile practic sunt povești pe care doar dorim să le avem ca tehnica tocmai din lipsă de resurse financiare. Chiar dacă avem aparatura necesară să putem utiliza astfel de tehnici pentru pacienții internați. Însă casa plătește puțin peste 2.000 de lei pentru fiecare caz indiferent dacă vorbim de o intervenție chirurghicală complicată sau de un pacient care are o pneumonie care se tratează în câteva zile”, a spus managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Beatrice Mahler. 

România este pe locul 2 în Uniunea Europeană în topul celor mai mici cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor. În 2019, un raport al Comisiei Europene arăta că în ţara noastră sunt alocaţi 1.029 de euro pentru tratarea problemelor de sănătate ale unui român, în timp ce media europeană este de aproape 3 mii de euro, de 3 ori mai mult.