România este o țară sursă de canabis. Acesta este cel mai recent verdict al specialiștilor în informații de la CIA, în raportul de țară actualizat cu privire la România și publicat pe website-ul cia.gov/the-world-factbook. În documentele Agenției Naționale Antidrog de la București se vorbește despre faptul că aproape jumătate din captura de canabis este produsă în România. Pe marginea plantațiilor agricole cu porumb sau floarea-soarelui din Bărăgan pot fi văzute câmpuri întregi cu planta Cannabis Sativa (cunoscută și ca marijuana sau cânepă), care crește liber pe marginea drumurilor. 

Fotografia de mai sus a fost surprinsă în urmă cu câteva zile în jurul km 60 de pe Autostrada Soarelui. Oricine trece pe acolo, dar și pe marginea multor alte drumuri din Bărăgan, poate observa cum cresc liber plante de canabis. Unele ajung și la doi sau chiar trei metri înălțime. Această plantă, Cannabis Sativa, a fost trecută de autoritățile din România, încă din 1992, pe lista plantelor pentru care trebuie autorizații speciale de cultivare. 

O explicație cu privire la substanțele pshioactive conținute de această plantă ne-o oferă Andrei Apetrei, unul dintre cei mai importanți producători de canabis medicinal din România. Aceasta ne-a explicat că diferența este făcută de concentrația de THC (Tetrahidrocanabinol), care este substanța activă principală din cannabis, întâlnită în drogurile vegetale hașiș și marijuana. “Legal, ai dreptul să cultivi în România canabis cu o concentrație de THC mai mică sau egală cu 0,2%. Ca om care se ocupă de mulți ani cu agricultura, pot să vă spun că, într-adevăr, pe câmp, în țara noastră, crește liber o plantă canabis sativa cu o concentrație de THC undeva între 0,3% și 1%”, ne-a declarat Andrei Apetrei. Asta înseamnă, spune Apetrei, că “dacă te prind procurorii DIICOT că ai cultivat sau ai cules astfel de plante, poți să ai mari probleme cu justiția”.

Plantații cu canabis pe marginea Autostrăzii Soarelui. Foto Cristian Șuțu Deschide galeria foto

Inginerul agronom Andrei Apetrei afirmă că planta Canabis este de origine tropicală și că pentru a ajunge la maturitate are nevoie de condiții de căldură și umiditate care nu pot fi întâlnite în țara noastră. “Între 180 și 220 de zile de căldură, ceea ce la noi nu putem avea decât în solarii sau în spații special amenajate. Ceea ce noi știm că este marijuana e de fapt Cannabis Indica, care în zone tropicale poate ajunge la o concentrație de THC de până la 32-33%. În România, în spații profesional amenajate poți cultiva anumiți hibrizi de canabis cu o concentrație de THC care se ridică undeva între 5 și 12%. Și doar cei ce se pricep foarte bine la această meserie pot ajunge până la o concentrație de 20%”, mai spune Apetrei.

Agenția Antidrog: Jumătate din captura de canabis a fost produsă în România

În ultimii ani s-au înmulțit comunicatele de presă ale procurorilor DIICOT, care anunță capturi tot mai mari de canabis pe teritoriul țării noastre, dar și producători ilegali de canabis. Săptămâna trecută, spre exemplu, au fost reținuți 4 cetățeni care au construit în județul Bihor două solarii de mari dimensiuni pentru a cultiva canabis. Aceștia achiziționaseră 6 hectare de teren agricol, într-o locație izolată, muntoasă și greu accesibilă, înconjurată de pădure, iar procurorii au descoperit acolo, în solariile prevăzute cu sisteme de irigare și ventilație, 2.628 de plante de canabis, în diferite stadii de dezvoltare.

În raportul de activitate pe 2021 al Agenției Națională Antidrog se afirmă că “iarba de canabis prezintă o disponibilitate în creştere, numărul de capturi fiind de aproape trei ori mai mare față de acum 10 ani”. De asemenea, “Canabisul rămâne cel mai capturat drog la nivel naţional”.  Agenția anunță că au fost confiscate aproape 3 tone ce au provenit din peste 3600 de capturi. “96,98% (2892,553 kg) din cantitatea totală confiscată provine din 122 de capturi semnificative”, se spune în document. Dar poate cea mai importantă mențiune din raportul Agenției Antidrog este că “42,6% din cantitatea de canabis confiscată a avut ca ţară de producţie România”. 

CIA: România, țară sursă de canabis

Recent, specialiștii serviciului de informații externe ale Statelor Unite ale Americii, CIA, au modificat în raportul de țară despre România datele referitoare la drogurile ilicite. Astfel, România este acum “a source country for cannabis”. În vechea evaluare cu privire la drogurile ilicite din România, din anul 2020, CIA nota că țara noastră este un “punct major de transbordare pentru heroină din Asia de Sud-Vest care tranzitează pe ruta balcanică și cantități mici de cocaină din America Latină către Europa de Vest”. 

În raportul de activitate pe anul trecut al procurorilor de la DIICOT, cu privire la cabanis se afirmă următoarele: “Se menţine trendul ascendent al culturilor in-door/out-door de canabis, precum şi al consumului la nivel naţional datorită posibilităţilor de obţinere de „know how” prin intermediul internetului. Pe cale de consecință, numărul consumatorilor de astfel de droguri a crescut considerabil, cu tendință de creștere și în viitor”. Procurorii spun că fenomenul a luat deja amploare și că ei încearcă să facă față acestuia. “Deşi au fost realizate capturi importante, monitorizarea la scară largă a fenomenului este, în continuare, o provocare pentru structurile antidrog”, se afirmă în documentul amintit. 

Doctor IML: Este o legislație ambiguă

Dr. Gabriel Gorun lucrează la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București și este responsabil cu monitorizarea deceselor asociate consumului de droguri. El afirmă pentru Digi24.ro că a observat în ultimii ani o creștere semnificativă a cazurilor de consum de droguri între persoanele care vin pentru testare la IML. “THC este cel mai comun drog găsit în testările antidrog care au ajuns la noi”, ne-a declarat Gorun, care a explicat și de ce se întâmplă asta: “Pentru că acest drog are remanența cea mai lungă. Un fumător ocazional de canabis poate păstra în sânge urme de THC timp de câteva zile, iar un fumător cronic poate fi detectat cu urme de THC timp de până la 50 de zile”. Gorun spune că deși aceste urme de substanțe psihoactive în sânge pot fi detectate timp de mai multe zile, influența efectivă a acestui drog nu poate fi mai mare de cîteva ore. Gorun dă vina pe “legislația ambigă din România”, invocînd o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, “care spune că simpla prezență a substanței în sânge e suficientă pentru a incrimina”. Doctorul Gabriel Gorun ne-a mai spus că astăzi aproape toate echipajele de poliție rutieră din România sunt dotate cu aparate de testare pentru alcool și pentru droguri, dar că aceste teste rapide, la eventualul dosar de urmărire penală, “nu sunt considerate probe și că ele trebuie dublate de analize de laborator”.