Moscova va răspunde „în mod adecvat” deciziei Bucureştiului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei Rusiei, a comentat reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform declaraţiilor difuzate sâmbătă şi citate de agenţia oficială de presă TASS.
„Desigur, vom răspunde adecvat demersului românesc şi vă vom informa suplimentar despre măsurile luate”, a menţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse.
Zaharova a subliniat că România l-a declarat pe angajatul ambasadei Rusiei persona non grata „fără motiv şi sub pretexte exagerate”.
Potrivit unui reprezentant oficial al misiunii diplomatice ruse, acţiunile Bucureştiului sunt „o nouă provocare implementată conform unui scenariu ce a fost testat în mod repetat în marea majoritate a ţărilor membre UE şi NATO în ultimele luni”.
„Acţiunile stereotipe ale autorităţilor române sunt menite să demonstreze loialitatea lor maximă faţă de mediile corporative occidentale”, a subliniat Zaharova. „Nu există aici nicio linie independentă a Bucureştiului cu orientare naţională, ceea ce nu face decât să agraveze situaţia”, a adăugat ea, citată de agenţiile de presă TASS şi Ria Novosti.
Cu o zi mai devreme, Ministerul român de Externe a anunţat că autorităţile au decis să expulzeze un diplomat rus din ţară. Reprezentantul ambasadei, după cum precizează ministerul, „a părăsit ţara în această săptămână”.
La 5 aprilie, autorităţile române au declarat zece angajaţi ai ambasadei Rusiei la Bucureşti persona non grata. După cum a subliniat la acea vreme purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, Moscova a considerat acest pas ca parte a unei campanii a Statelor Unite şi aliaţilor lor de discreditare a „operaţiunii speciale” ruse în Ucraina. Moscova, ca răspuns la acţiunile României din 13 mai, a declarat zece angajaţi ai ambasadei acestei ţări în Rusia personae non gratae, aminteşte TASS, citată de Agerpres.
La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei, aminteşte Reuters.