Margaret Thatcher a fost printre primii politicieni care l-au “citit” pe Vladimir Putin. La 10 ani de la mandatul său, „Doamna de fier” a ținut în Statele Unite un discurs devenit ulterior celebru. Făcea referire la noul conducător al Rusiei, în contextul tragediei submarinului Kursk. Zilele trecute, la 12 august, s-au împlinit 24 de ani de la tragicele evenimente.

Este anul 2000, Margareth Thatcher nu mai este de zece ani premierul Marii Britanii, deși a fost poate cel mai important om politic al regatului din epoca modernă, după Winston Churchill, și a avut cel mai lung mandat în ultimii 125 de ani, de aproape 12 ani.

Vladimir Putin, pe de altă parte, tocmai câștigase în martie 2000 primele alegeri, după ce Boris Elțîn făcuse pasul în spate.

Și la doar șase luni de la preluarea mandatului la Kremlin, se întâmplă tragedia submarinului Kursk. Autoritățile ruse păstrează o tăcere feroce, refuză ajutorul țărilor din vest, iar marinarii își găsesc sfârșitul pe fundul Mării Barents.

O înregistrare video a unui discurs al lui Margaret Thatcher dezvăluie cum fostul prim-ministru a identificat lipsa de umanitate a președintelui rus la doar câteva luni de la preluarea președinției sale, când l-a criticat pentru că nu a reacționat rapid la dezastrul submarinului Kursk.

În clipul scos la iveală, Margareth Thatcher descrie că se uită la fotografiile „noului domn Putin” și încearcă să găsească o „urmă de umanitate”, un comentariu care a fost primit cu râsete din partea audienței de la Millsaps College din Jackson, Mississippi, în septembrie 2000.

"Dar a fost foarte interesant ce s-a întâmplat. Dacă va exista vreodată o calamitate în Occident, toate forțele armate se vor duce acolo, IMEDIAT. Politicienii se vor aduna IMEDIAT și vor întreba de ce ajutor avem nevoie. Dacă noi nu avem cum să le oferim ajutorul, acesta va veni din altă parte. Va exista anxietate, pentru că ceea ce va conta nu va fi submarinul, ci viețile celor din el".

"Ar exista anxietate pentru că ceea ce ar conta nu va fi submarinul, ci viețile celor din el. Și [lucrul] interesant a fost că noul lider al Uniunii Sovietice nu a acționat rapid. El nu a încercat să mobilizeze pe nimeni altcineva. Nu știam dacă am putea ajuta, sau unde să mergem să ajutăm și să trimitem câteva dintre submarinele mici doar pentru o astfel de ocazie. Asta, prietenii mei, a fost într-adevăr foarte, foarte revelator.

"Ei încă nu prețuiesc viața umană în același mod ca noi. Și astfel, tot ajutorul a ajuns acolo, mă tem, destul de târziu. Și, într-un fel, sunt ușurat că dl Putin a fost atât de criticat pentru ceea ce ar fi trebuit să facă, dar nu a făcut. Iar acest lucru arată încă o dată că Uniunea Sovietică și popoarele din Uniunea Sovietică sunt foarte conștiente de ceea ce se putea face și că se putea face mult mai mult decât se face în prezent."

 

Kursk, un submarin cu o lungime de peste 150 de m din Flota de Nord a Rusiei, lua parte la o manevre militare extinse, primul exercițiu naval rusesc din mai bine de un deceniu, în Marea Barents, când s-a produs dezastrul.

Rusia a fost acuzată că nu a luat decizii rapide și a refuzat ajutorul vesticilor. Lipsite de informații, familiile victimelor s-au angajat într-o întâlnire furioasă și volatilă cu președintele nou ales Vladimir Putin, prezent la locul accidentului.

Caseta video a reuniunii a fost ”igienizată” pentru publicul rusesc, dar s-a scurs în mass-media internaționale, ulterior șocând audiențele rusești când au văzut în materialele video cum o mamă este sedată forțat înainte de a fi scoasă din ședință, pentru că protestase prea mult.

Citește și

Ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk. Controverse și speculații