Guvernul Marii Britanii a publicat un proiect de lege prin care plănuiește să renunțe la o parte din obligațiile post-Brexit asumate în 2020 în actul de ieșire din UE, scrie BBC. Ca reacţie, Comisia Europeană a ameninţat guvernul britanic cu acţiuni în justiţie.
Mai precis, guvernul de la Londra vrea să schimbe Protocolul privind Irlanda de Nord, pentru a face mai ușor accesul unor bunuri din Marea Britanie în Irlanda de Nord.
UE se opune însă mișcării, spunând că modificarea acordului încalcă legislația internațională.
Guvernul de la Londra contrazice poziția UE și afirmă că modificările vor ajuta Marea Britanie să rămână împreună.
Modificarea Protocolului privind Irlanda de Nord urmează să fie dezbătută și votată în Parlament.
Guvernul promite să elimine birocrația „inutilă” privind verificarea bunurilor și, de asemenea, promite că afacerile din Irlanda de Nord vor avea aceleași scutiri de taxe ca în restul Marii Britanii.
Legea va mai stabili că orice dispute comerciale vor fi rezolvate printr-un „arbitraj independent”, și nu de către Curtea Europeană de Justiție.
Secretarul britanic pentru Afaceri Externe, Liz Truss, a declarat că este „o soluție rezonabilă și practică la problemele cu care se confruntă Irlanda de Nord” și că Marea Britanie ar putea „face progrese prin negocieri dacă și UE ar dori să modifice protocolul”, adăugând: În acest moment, (UE) nu vrea”.
„Pentru noi este foarte clar că acționăm în acord cu legea”, a mai spus Liz Truss.
Guvernul britanic a arătat că ar prefera o „soluție negociată” cu UE și că astfel nu ar mai fi nevoie ca proiectul să devină lege.
Ca reacţie, Comisia Europeană a ameninţat luni guvernul britanic cu acţiuni în justiţie.
„Am luat notă cu mare îngrijorare de decizia adoptată astăzi de guvernul britanic de a depune un proiect de lege care anulează elemente esenţiale ale protocolului. O acţiune unilaterală afectează încrederea reciprocă”, a declarat vicepreşedintele CE. Maros Sefcovic.
El a vorbit despre posibilitatea de a relua procedura de infringement lansată împotriva Londrei în martie 2021 - care poate duce la sesizarea justiţiei europene - şi de a iniţia noi acţiuni.
Protocolul pentru Irlanda de Nord a fost semnat pentru a proteja piaţa unică europeană după Brexit, fără a provoca revenirea unei frontiere dure între Irlanda de Nord britanică şi Republica Irlandeză membră a UE, şi pentru a păstra astfel pacea obţinută în 1998 prin Acordul din Vinerea Mare, după trei decenii de conflicte sângeroase între unionişti şi republicani.
În acest scop, a stabilit o frontieră vamală în Marea Irlandei, unde se efectuează controalele inclusiv pentru mărfurile venite din Marea Britanie. Irlanda de Nord rămâne, practic, parte din piaţa unică şi impune standardele europene la importurile din restul Regatului Unit. În schimb, mărfurile pot trece din Irlanda în Irlanda de Nord fără a fi controlate.
Cerinţa de verificare a mărfurilor care sosesc din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor i-a înfuriat pe unioniştii pro-britanici din Irlanda de Nord, care susţin că protocolul le subminează statutul în Marea Britanie. Partidul Unionist Democrat (DUP) refuză să se alăture noului guvern de coaliţie din Belfast - condus pentru prima dată de republicanii din Sinn Fein după victoria lor în alegerile locale din 5 mai - dacă acest protocol nu este modificat.
Guvernul britanic şi-a anunţat la jumătatea lunii mai intenţia de a modifica protocolul printr-un proiect legislativ. Acesta doreşte să introducă un nou sistem, astfel încât mărfurile care circulă şi rămân pe teritoriul Regatului Unit să treacă printr-un „nou canal verde”, eliberându-le de birocraţie. Mărfurile destinate UE vor fi supuse în continuare tuturor verificărilor şi controalelor prevăzute de legislaţia europeană.