Bariera Schengen a ajuns să reprezinte „ultima rămăşiţă a divizării Europei”, a spus premierul Marcel Ciolacu la recepţia de Ziua Unităţii Germane şi Reunificarea Germaniei.

„Ne bucurăm de consecinţele apartenenţei la comunitatea de valori occidentale: dezvoltare economică, un trai mai bun pentru cetăţenii noştri, mai multă securitate. Datorăm o parte din aceste realizări sprijinului constant oferit de Germania. Încep, aşadar, prin a mulţumi Germaniei pentru această susţinere, iar mai recent pentru suportul ferm acordat aderării noastre la spaţiul Schengen. Aceasta barieră Schengen a ajuns să reprezinte, cu adevărat, ultima rămăşiţă a divizării Europei”, a spus Ciolacu.

El a amintit că România este beneficiară directă a evenimentelor istorice marcate de căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, şi continuate cu căderea tuturor regimurilor comuniste din Europa, inclusiv Revoluţia din Decembrie '89.

Ciolacu a afirmat că, pe plan bilateral, „există încă un potenţial semnificativ neexploatat pentru creşterea şi diversificarea comerţului bilateral şi a investiţiilor”.

„Valoarea relaţiilor româno-germane este amplificată şi de puntea umană realizată de comunitatea românească din Germania şi de cea germană din România. Şi, cum e seara proverbelor, noi obişnuim să spunem că omul sfinţeşte locul. Cred că acest proverb românesc este foarte potrivit şi pentru reprezentanţii celor două comunităţi care, prin activităţile desfăşurate, asigură o legătură emoţională puternică între ţările noastre”, a spus Ciolacu.

Premierul a vorbit şi de actuala situaţie de securitate.

„Este un punct de cotitură care ne obligă să regândim nu doar strategiile noastre de securitate, ci şi pe cele de dezvoltare economică şi de infrastructură. Împreună cu Germania şi cu celelalte state cu valori similare, România a contribuit masiv la eforturile de sprijin multidimensional pentru Ucraina. Tot împreună, trebuie să dăm direcţia noii epoci. Să ne consolidăm postura de apărare pe flancul estic al NATO”, a spus Ciolacu.

Premierul a vorbit şi de nevoia de a reconfigura infrastructura critică „astfel încât să fim mai puţin dependenţi de energie sau de tehnologii provenite din spaţii cu risc strategic” şi de asemenea a menţionat importanţa de a contribui „la diminuarea sărăciei globale prin furnizarea de hrană către zonele defavorizate ale lumii”.