Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat joi, că vineri se va pronunța decizia în cazul Roșia Montană și că în funcție de aceasta se va formula strategia de negociere. De asemenea, a explicat că „există și varianta să nu plătim nimic, ci să se facă exploatarea”. Totodată, a afirmat că pensiile sunt bugetate și nu sunt în pericol din cauza deciziei, dar că majorează ținta de deficit bugetar.

„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a explicat Marcel Boloș.

Întrebat dacă o cale de atac extraordinară mai este posibilă, ministrul Finanțelor a răspuns că da, dar că „se derulează destul de rapid”.

„Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrale internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a conchis Marcel Boloș.

Ministrul a mai explicat că decizia nu influențează modalitatea de recalculare a pensiilor din luna septembrie, dar majorează ținta de deficit bugetar.

„În ceea ce privește pensiile și recalcularea lor sunt bugetate și luate în calcul la deficitul bugetar, deci o astfel de decizie cu privire la Roșia Montană nu influențează modalitatea de recalculare și obligația pe care o avem din luna septembrie, dar majorează ținta noastră de deficit bugetar. Modalitatea prin care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie cel puțin ca urmare a unei discuții între comisia interministerială și titularii acestei decizii, asta dacă există o cale de dialog. Dacă nu există, atunci mă gândesc că se vor urma căile legale de executare silită, dar sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluție de a duce la bun sfârșit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere”, a mai spus Boloș.

El a mai afirmat că „există o strategie de negociere”, care va fi pusă în aplicare la momentul în care va începe dialogul cu titularii acestei decizii și că există și „perspectiva unei decizii nemonetare”.

„Au cerut 6, 7 miliarde de euro și minim ceea ce au investit, adică un miliard de euro. Există perspectiva unei decizii nemonetare. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță”, a mai spus ministrul.

Boloș a mai declarat că după ziua de vineri se va comunica decizia în mod oficial către stat, urmând o perioadă de acomodare.

„După ziua de mâine se comunică decizia în mod oficial către stat și după aceea există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv în maximum 30 de zile anumite elemente din decizie se stabilesc care sunt publice și care rămân secretizate și urmează pașii procedurali de dialog, sper, pentru ca să evitam un impact bugetar direct în bugetul de stat”, a conchis ministrul Finanțelor.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.