Situaţie extremă la un spital din Dâmboviţa. Jumătate dintre medici sunt pensionari: au între 70 şi 75 de ani. De altfel, lipsesc doctori din toate secţiile spitalului, iar managerul spune că nu ştie cum să rezolve problema. Problema deficitului de medici, clădirile vechi și aparatura depășită ne-au adus în situația în care niciun spital din România nu este încadrat în prima categorie, adică nu îndeplinește toate standardele. Într-un nou episod „Pacient în România”, vedeți o radiografie care arată fracturi dureroase ale sistemului.
„Nu știu ce să facă cu ele atunci. Eu sunt aici să conduc, ce a depins de mine eu fac, caut să aduc medici, să am linie de gardă completă. Mă depășește pe mine ca manager, sunt în stadiu de incompetență. Soluția e să desființez, și cine asigură cei 100 de mii de locuitori”, spune managerul Spitalului din Găești, Laurențiu Belușică.
Suntem la Spitalul din Găeşti. Are 10 medici şi 140 de paturi. Jumătate dintre doctori sunt pensionari, deci oricând pot pleca acasă.
„Suntem 5 pensionari care lucrăm, jumătate suntem pensionari. Eu sunt la pensie, dar am mai lucrat pentru că nu sunt medici si am lucrat și acum lucrez, cât e nevoie mai lucrez, când nu e nevoie, mă duc acasă că mi-am făcut datoria. Sunt ginecolog, fac 72 de ani. Am fost și manager spital, e și mic și nu-i încântă pe medici, nu înțeleg de ce nu vin”, spune Elena Olaru, medic ginecolog la Spitalul Găești.
În ziua în care am ajuns la spital, în secţia de pediatrie nu se făceau internări, pentru că toți cei 3 medici angajați erau în concediu. În ambulatoriu, medicul prin mâinile căruia trec zilnic zeci de copii e tot pensionar.
„La pediatrie avem 3 posturi, avem populație de 100 de mii, un medic consultă între 30-50 copii pe zi, dacă vă spun că acești 3 medici sunt toți pensionari, o să vă îngroziți, dar așa e. Aceștia sunt oamenii care duc pediatria din această parte a județului”, spune managerul spitalului.
Pentru pacienți, situația e tragică. Merg cu încredere la spital, dar se trezesc că trebuie să străbată zeci de kilometri ca să-și trateze copiii.
„Mergem la alte spitale, nepoțica și-a spart arcada și ne-a trimis la București. Nu ne permitem cu banii, eu lucrez la croitorie, soțul cu handicap, dar ce să facem. Să facă un sistem mai bun, mai bun pentru țară, că lasă de dorit orice”, spune mama unui pacient.
„Ne ducem cu copiii la ora 8 și ni se spune că de ce îi trezim, de asta ai făcut facultate ca să iei copii în șuturi”, spune o altă mamă.
Lipsa medicilor poate duce oricând la o tragedie, pentru că în cazurile grave orice minut contează. „Aseară a venit o fetiță de 3 ani mușcată de viespe, medic pediatru nu era de gardă, eram eu, nu știam dozele, am trimis-o la Târgoviște. Este o altă meserie, nu e același lucru cu ce fac eu, eu sunt chirurg”, spune managerul spitalului, Laurențiu Belușică.
„Ca și cum nu era suficient că sunt medici puțini, unii sunt mai mult degeaba în spital. „Am doctori care nu consultă. În 3 ani a consultat 26 de bolnavi și unul într-o zi consultă 50. Eu cu cine să fac medicină în condițiile acestea, cu un doctor care vine la 8 și pleacă la 1. Sistemul îi permite și îmi râde în nas”, spune Laurențiu Belușică.
Situația spitalului din Găeşti nu e o raritate în România. Se întâmplă în majoritatea unităţilor medicale din ţară. Nu au personal, infrastructură şi nici aparatură suficientă. Sunt motivele pentru care niciun spital din ţara noastră, public sau privat, nu e acreditat în categoria 1, cea în care toate standardele sunt asigurate.
Majoritatea, 210 sunt spitale acreditate cu recomandări, 62 sunt spitale acreditate cu rezerve, iar 35 sunt acreditate cu încredere redusă, iar 31 de spitale sunt neacreditate.
După scandalul de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar, pentru că nu era medic de gardă, ministrul Sănătăţii spune că spitalele mici trebuie reorganizate, însă este o decizie care depinde de factorul politic.
„Soluția nu este închiderea spitalelor, este reconvertirea lor în centre ambulatorii de specialitate care să poată fi acoperite cu medici de diverse specialități, Trebuie să înțeleagă fiecare autoritate locala că responsabilitatea lor e legată de accesul la sănătate, nu de existenta unei clădiri cu mai mulți sau mai puțini medici”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Însă și la capitolul clădiri, sistemul de sănătate din România, tot dărâmat este. Multe sunt mult prea vechi ca să mai poată funcționa. Au şi peste 100 de ani. Pe unele a fost pus deja lacătul, altele urmează să fie închise.
„De ordinul cred că zecilor sau sutelor. Vorbim de clădiri de spitale. Nu mai corespund necesitaților actuale. Există acest decalaj sau această prăpastie dintre așteptarea pacientului și ce poate oferi sistemul, există lipsa de personal sau personal nepregătit suficient”, spune Andrei David, directorul general ANMCS.
De altfel, condițiile din spitale sunt cele care îi alungă pe medici pentru că, paradoxal, suntem țara cu cei mai puțini doctori în spitale, deși producem cei mai mulți absolvenți de medicină din Uniunea Europeană.