Turiștii care doar fac baie pe litoralul românesc nu sunt în pericol să facă holeră, ca urmare a dezastrului provocat de ruperea barajului Nova Kahovka din Ucraina, riscul de îmbolnăvire apărând doar dacă este înghițită o cantitate însemnată de apă de mare, a declarat managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Cătălin Apostolescu.
„Ideea este că vorbim de nişte germeni, care cu excepţia vibrionului holeric sunt obişnuiţi să trăiască în apă dulce, în momentul în care ajung în apa mării, venind în contact cu salinitatea respectivă nu vor avea mediu propice de viaţă. De asemenea, există un fenomen de diluţie a acestor germeni, nu pot îmbolnăvi un om decât dacă au o doză infectată corespunzătoare. Mai mult decât atât, toate aceste boli se transmit pe cale fecal-orală, deci e nevoie ca oamenii să înghită sau să bea apă din mare, ceea ce din câte ştiu eu oricum nu era recomandabil nici până acum. Dacă doar ne îmbăiem în apa mării, nu există niciun pericol”, a Cătălin Apostolescu într-o emisiune la Prima News, scrie News.ro.
Apostolescu a adăugat că holera, în prezent, este o boală ușoară.
„Vibrionul holeric este adaptat să trăiască şi în apele uşor sărate de pe litoral. El este întâlnit destul de frecvent. Noi în România avem permanent o dată la câţiva ani mici izbucniri de holeră, fie în Deltă, fie pe litoralul românesc. Ce trebuie să ştie oamenii este că holera din 2023 nu mai este holera de la 1850, sunt forme uşoare de boală. O altă recomandare, pe lângă aceea de a nu bea sau nu înghiţi apă de mare, este să evite fructele de mare crude, ceea ce în cazul litoralului românesc iar nu este vorba. Nu aveam stridii care să crească în Marea Neagră şi să le consumăm crude”, a mai spus Cătălin Apostolescu. La rândul său, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, a declarat că, deocamdată, nu există în Ucraina un caz diagnosticat cu holeră.
„Nu există niciun caz de holeră care să fie diagnosticat şi dovedit în Ucraina – chiar dacă e agentul patogen nu ai nici un pacient cu holeră în momentul ăsta. Nu vorbim de o boală eradicată. În lume, mai ales în ţările sărace, sunt câteva milioane de cazuri în fiecare an. E adevărat că de cele mai multe ori sunt forme uşoare, poate chiar asimptomatici şi cei care ajung să facă o formă care să ne pună probleme înseamnă un procent de 5 la sută, maxim 10 la sută”, a declarat Adrian Marinescu.
Acesta a adăugat că turiștii nu ar trebui să evite litoralul românesc de teama holerei.
„În momentul în care nu intră în discuţie nici măcar un risc potenţial, nu mai vorbesc de un risc important, eu cred că nu trebuie să fie vreun motiv pentru care eu, cetăţean român, să nu mă duc pe litoralul românesc sau să îmi fac griji că în momentul în care aş intra în apă s-ar putea să ating o cantitate mică de apă să intre cumva în gură sau în nas. Având în vedere că în momentul în care vorbesc de o infecţie activă am nevoie de doză infectantă, este evident, nu numai în cazul holerei, că am nevoie să concentrez la un moment dat şi am nevoie de o anumită cantitate. Deci, probabilitatea este minimală de a avea holeră pe litoral în această vară”, a declarat Adrian Marinescu.
Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunțat, săptămâna trecută, că va monitoriza calitatea apei din Marea Neagră, în Tulcea și Constanța, timp de 14 zile consecutiv, începând cu 15 iunie, în contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat, după ruperea barajului de la Nova Kahovka, că inundațiile care au venit pe Nipru spre Marea Neagră ar putea duce la apariția holerei.