Istoricul Florian Bichir, fost membru al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dezvăluit recent că Aneta Popescu (despre care spune că a fost mama lui Călin Georgescu) a fost membră a Mișcării Legionare. Pe acest fond, am încercat să aflăm dacă în perioada comunistă existența unor „probleme la dosarul” părinților putea pune piedici în cariera copiilor și în ce condiții acest lucru putea fi evitat.

La finalul săptămânii trecute, Florian Bichir, fost membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a invocat mai multe documente din care ar rezulta că Aneta Popescu (despre care istoricul Florian Bichir a spus că este mama lui Călin Georgescu) a fost membră a Mișcării Legionare. 

Digi24.ro a încercat să afle, la nivel de principiu, dacă în perioada comunistă o persoană putea avansa în carieră, deși membri ai familiei sale erau în evidențele Securității ca având simpatii „dușmănoase” - membru al Mișcării Legionare, de exemplu - la adresa comunismului. 

„Este puțin probabil, ținând cont de modul în care erau supravegheați foștii legionari de către Securitate”, a menționat istoricul austriac, specializat în sfera est-europeană, Oliver Jens Schmitt, pentru Digi24.ro. 

Persoana în cauză, „cel mai probabil, ar fi agreat să colaboreze” cu fosta Securitate, susține istoricul româno-britanic Dennis Deletant, autor al mai multor cărți despre istoria României și profesor la University College London. 

„Există o diferență între calitatea de colaborator și cea de informator. Colaboratorii semnau un angajament în acest sens, în timp ce informatorii erau folosiți ocazional de Securitate”, a adăugat istoricul.

„Existența unor probleme la dosar”, cum ar fi apartenența părinților la „partide politice sau grupări dușmănoase comunismului” putea pune piedici în acea perioadă persoanei respective în ceea ce privește cariera, a menționat și istoricul Mădălin Hodor, cercetător la CNSAS. 

„De aici până la a spune că toată lumea care avea lucrul ăsta a avut probleme, e o afirmație nesusținută de realitate. Au fost persoane care și cu probleme mai mari la dosar au fost protejate sau nu sufereau de pe urma acestor lucruri. Avem o perspectivă instituțională când ne referim la acea perioadă, însă tot România era și înainte de 1989”, a explicat istoricul, în declarația acordată Digi24.ro.

Mădălin Hodor a dat și exemplul unui fost adjunct al Direcției de Informații Externe (DIE), Nicolae Doicaru.

„În tinerețe făcuse parte din frățiile de cruce și chestia asta era scrisă în dosarul lui de cadre și totuși a ajuns la vârf (...) E corect să judeci în felul ăsta, dar realitatea contrazice de cele mai multe ori ceea ce ar fi de bun simț că se întâmpla”, a subliniat Mădălin Hodor. 

Florian Bichir a lansat la B1 TV informația potrivit căreia mama lui Călin Georgescu a fost membră a Mișcării Legionare.

El a și furnizat în acest sens „o declarație” semnată de o anume Aneta Popescu prin care aceasta recunoștea că a fost „înscrisă în Mișcarea Legionară în luna decembrie 1940, în Corpul Doamnelor Legionare”.

„Nu ştiu dacă femeia asta a fost o femeie de treabă, n-am stat s-o cercetez. Poate era o nevinovată, poate nu, dar e participantă şi interogată ca funcţionar în cadrul ministerului (n.r. din datele existente, mama lui Călin Georgescu a lucrat în anii 60 la Ministerul Agriculturii) şi a putut să justifice. Alţi colegi de-ai ei n-au putut justifica de ce au lipsit de la muncă, de ce aveau armă, ce au făcut cu ea. Ea iese să zicem destul de curăţel, dar a scris clar şi răspicat că nu era simpatizantă ci era membră a cuibului legionar”, a mai spus Bichir. 

Există, însă, o controversă cu privire la vârsta Anetei Popescu în momentul în care ar fi semnat declarația respectivă. Susținătorii lui Georgescu arată că, în 1940, mama acestuia ar fi avut 15 ani.

Istoricii consultați de Digi24.ro, Oliver Jens Schmitt și Dennis Deletant, menționează că, în 1940, în Mișcarea Legionară au intrat grupuri de tineri „radicalizați”, în special după ce au venit la putere Ion Antonescu și Horia Sima. 

O mărturie a unei fiice de fost membru legionar, primită în 2024 pe adresa redacției Digi24.ro, arată că tatăl acesteia a devenit simpatizant al legionarilor când avea 13 ani, în 1933. 

Potrivit paginii de Wikipedia a lui Călin Georgescu, reiese că pe mama lui o chema Aneta Georgescu (născută Popescu) și că în anii 60 aceasta a fost secretara ministrului Agriculturii. 

„Documentele provin din arhiva noastră, dar rămâne să investigăm în ce măsură privesc acea persoană despre care spunem că e mama lui Călin Georgescu, nu știm identitatea certă a persoanei menționate în document, și să aflăm modalitatea în care documentul a ajuns în posesia domnului Bichir. Când o să avem datele astea, o să putem trage o concluzie”, a mai declarat Mădălin Hodor, vicepreșdinte CNSAS, pentru Digi24.ro.

Tot pagina lui Georgescu de Wikipedia arată că „după absolvirea facultății în 1986, (n.r. Călin Georgescu) a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunism Român”. 

Același lucru s-a regăsit și în prezentarea lui Georgescu de pe site-ul ONU. 

Din CV-ul acestuia reiese că a absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” în anul 1986, obținând o diplomă de Master în „Îmbunătățiri Funciare”. 

„Încercarea sistemului opresiv de a crea o reacție din partea mea, folosindu-se de un atac josnic și fals la adresa mamei mele, nu va avea însă efectul dorit de ei. Pentru mine, mama a fost o icoană. A fost vocea îngerului care îmi cânta la culcare. A fost mângâierea Domnului care îmi ștergea lacrimile. A fost expresia binelui pur întruchipat în femeia care a pus bazele sufletului meu”, a fost reacția lui Călin Georgescu pe această temă.