La alegerile parlamentare din acest an, 65% dintre tineri vor avea o opţiune diferită faţă de acum patru ani, reiese dintr-un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES, pro bono, în beneficiul Centrului AGORA pentru Democraţie şi al iniţiativei „Tinerii votează”, transmite Agerpres.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, în perioada 9-14 martie. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), iar eroarea maximă tolerată este de +/- 3,5%.
Conform sondajului, 18% dintre respondenţi au precizat că la parlamentare opţiunea lor va fi aceeaşi ca în urmă cu patru ani, în timp ce 8% au spus că nu au luat o decizie, 1% au declarat că nu vor vota, iar 8% nu au vrut să răspundă.
„Dintre aspectele de care ţin cont atunci când votează, trei sunt cele care se disting a fi dominante. Alegerea «răului cel mai mic» este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenţi, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievaţi şi de activitatea partidului care susţine candidatul (38%). Doar un sfert (26%) ţin cont de ideologia cu care se identifică şi unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului”, informează realizatorii sondajului.
36% dintre respondenţi consideră că în 2024 alegerile prezidenţiale vor fi cele mai importante, în timp ce 20% au indicat alegerile locale, 24% s-au referit la cele parlamentare, iar 8% au optat pentru europarlamentare.
Peste 60% dintre respondenţi spun că vor vota cu siguranţă la alegerile prezidenţiale, 58% susţin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare şi parlamentare, iar 59% vor ieşi să voteze aleşii locali.
42% dintre tineri se informează de pe reţelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, WhatsApp, Telegram) despre evenimentele de interes petrecute în România, 27% se informează din presa online, 18% de la TV0, 7% de la colegi şi cunoscuţi, în timp ce 2% de la radio, iar 3% din alte surse online.
37% se declară în mică măsură interesaţi de viaţa politică din România, 35% în foarte mică măsură, 21% în mare măsură, iar 6% în foarte mare măsură. Totodată, 46% au foarte puţină încredere în conţinutul distribuit de către oamenii politici sau partidele politice pe reţelele sociale. 41% au puţină încredere, 9% multă încredere, iar 3% foarte multă.
În ce priveşte posibilitatea plecării din România, 37% au luat în considerare varianta plecării temporare, iar 15% a emigrării definitive.
Principalele aspecte identificate de cei mai mulţi tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situaţia lor în România: lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii (15%), calitatea slabă a educaţiei (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) şi inflaţia/ nivelul de trai/ neajunsurile financiare (13%).
Între o cincime şi un sfert dintre tineri cred că România este o ţară orientată spre toţi cetăţenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievaţi sunt de părere că este o ţară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.
76% dintre subiecţi au încredere puţină sau foarte puţină în democraţia din România, iar 23% au precizat că au încredere în mare sau foarte mare măsură.
În ce priveşte încrederea instituţională, mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă şi foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%).
„Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică - în care au multă şi foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) şi poliţia (41%). Presa conduce lista instituţiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă şi foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Preşedintele României (11%), de Guvernul României (9%) şi de Parlamentul României (9%). La fel ca şi în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituţii, şi în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanţii la sondaj declară că au multă şi foarte multă încredere în acestea”, transmit realizatorii studiului.
65% dintre respondenţi apreciază că tinerii au în mare sau foarte mare măsură puterea de a schimba lucrurile în România, iar 34% în măsură mică sau foarte mică. 68% sunt de părere că în prezent, în România, lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar 28% au apreciat că direcţia este una bună.