ONG-urile din „Afacerea secolului”, care au condamnat deja statul francez în 2021 pentru deficienţele sale în lupta împotriva încălzirii globale, au anunţat miercuri că cer o sancţiune financiară de un miliard de euro, estimând că încă nu s-a făcut suficient în acest domeniu, relatează AFP.

„Nu am făcut progrese în ceea ce priveşte capacitatea statului de a-şi schimba politicile, prin urmare solicităm astăzi instanţei de contencios administrativ executarea integrală şi efectivă a hotărârii din 2021, adică implementarea unor măsuri structurale şi sistemice pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră”, a declarat Cécile Duflot, directoare generală a Oxfam Franţa, una dintre asociaţiile solicitante.

„Solicităm, pentru ca această hotărâre să fie efectivă, ca judecătorul să impună o sancţiune financiară de un miliard de euro pentru a forţa statul să acţioneze”, a spus ea într-o conferinţă de presă.

Suma de 1,1 miliarde de euro corespunde cu siguranţă celor nouă semestre de întârziere deja acumulate, conform calculelor ONG-urilor, care se bazează pe metoda Quinet, numită după un înalt funcţionar care a publicat în urmă cu câţiva ani un raport privind „valoarea acţiunii pentru climat”.

Emisiile de gaz cu efect de seră au scăzut cu 2,7% în Franţa anul trecut, potrivit ultimelor cifre provizorii publicate de Citepa. Cu toate acestea, ONG-urile consideră că această scădere se datorează în principal factorilor conjuncturali (pandemia Covid, războiul din Ucraina sau temperaturile blânde din timpul iernii).

„Statul nu a acţionat într-un mod structural şi structurant, reducerile de emisii sunt legate de factori exogeni care nu sunt controlaţi”, a declarat Pierre Terras, de la Greenpeace. O schimbare de direcţie ar putea lua contur, de exemplu, cu „izolarea clădirilor, o altă politică agricolă, mijloace de transport mai puţin poluante...”, sugerează Cécile Duflot, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Ţara noastră îşi păstrează angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, au reacţionat miniştrii pentru tranziţie energetică şi ecologică, Agnes Pannier-Runacher şi Christophe Bechu.