Maghiarii ar trebui să aibă locuri speciale la admiterea în magistratură, dat fiind că aceștia au un dezavantaj la examene deoarece nu stăpânesc bine limba română, a notat publicația Kronikaonline citând specialiști maghiari din România, scrie hirado.hu.

În articolul din publicația maghiară este remarcat faptul că numărul judecătorilor şi procurorilor vorbitori de limbă maghiară din România este de aproximativ 1%, o rată considerată prea mică dat fiind că, potrivit statisticilor, ponderea populației maghiare în România este de 6%.

De altfel, remarcă articolul, din cei 101 noi judecători și procurori numiți recent de preşedintele Klaus Iohannis niciunul nu este maghiar.

"Situaţia este deprimantă şi în cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc", se arată în articolul care spune că pe lista celor 27 de judecători care lucrează în judeţul Mureş nu se regăseşte nici măcar un singur nume maghiar, iar pe cea din judeţele Harghita şi Covasna apar doar trei astfel de nume.

"Nu este întâmplător nici faptul că deşi face parte din coaliţia guvernamentală, un minister în care UDMR nu are niciun secretar de stat sau alt funcţionar este tocmai Ministerul Justiţiei", se mai arată în articolul care menționează și faptul că în Institutul Naţional al Magistraturii, unde sunt pregătiţi judecătorii şi procurorii, minorităţilor naţionale nu le sunt rezervate locuri speciale, astfel că maghiarii ajung acolo rareori.

Articolul îl citează pe purtătorul de cuvânt al Tribunalului Harghita, Peter Fodor, care spune că examenul de admitere în magistratură este foarte strict, cu câte 40-60 de candidaţi pe un loc, ceea ce face ca un maghiar care nu vorbește româna la perfecție să aibă un dezavantaj.

"Avocaţii maghiari care activează în barourile din Ţinutul Secuiesc au probleme nu cu pregătirea profesională, ci cu competenţele lingvistice. În şedinţele de judecată putem vedea cât de incorect vorbesc unii limba română. Un avocat maghiar cu astfel de cunoştinţe lingvistice nu are nicio şansă să intre la magistratură", a declarat Peter Fodor.

La rândul său, prodecanul Universităţii "Sapientia", avocatul şi conferenţiarul universitar Szilard Sztranyiczki, a declarat că, într-un sondaj realizat în 2021, doar 1,2% dintre judecătorii şi procurorii din România s-au declarat a fi maghiari.

Sztranyiczki spune că la facultatea din Cluj-Napoca a universității există un program special de formare în drept unde disciplinele principale sunt predate în limba română, existând însă şi materiale suplimentare în limba maghiară.

"Studenţilor noştri le predau şi judecători şi procurori români: avem o nouă abordare şi suntem foarte riguroşi în încercarea de a pregăti juriştii maghiari care în viitorul apropiat vor putea să crească numărul profesioniştilor maghiari care lipsesc din justiţia din România", a spus Szilard Sztranyiczki.

La fel cum la formarea de poliţişti, minorităţilor naţionale le sunt rezervate locuri speciale, o soluţie similară este necesară şi în formarea de judecători şi procurori, a adăugat Sztranyiczki.

"Acesta ar trebui să fie subiect de negocieri politice. Dacă în aşezările din Transilvania în care locuiesc maghiari sunt detaşaţi poliţişti care au ca limbă maternă limba maghiară, dintr-un motiv similar este nevoie şi de judecători şi procurori maghiari", a declarat Sztranyiczki.