Istoricul Mădălin Hodor, membru în Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a declarat în direct la Digi24, despre dosarul DIICOT în care au fost reținute șase persoane acuzate de trădare, că „aceste organizații prea mult timp au funcționat în România” crezând că „vor putea să-și desfășoare această activitate anticonstituțională, antistatală”. El spune că ajungerea lui Călin Georgescu în primul plan al politicii românești a fost un „moment declanșator” pentru instituțiile statului. Hodor a declarat și că „în fiecare zi apar noi dovezi asupra unei „intenții de răsturnare a ordinii constituționale prin forță”.
„Ceea ce trebuie, cred, să vedem, este nivelul de ramificare pe care l-au avut aceste organizații. Eu cred că o să mai avem în perioada următoare și alte astfel de acțiuni, pentru că pur și simplu, aceste organizații, prea mulți ani, prea mult timp au funcționat în România, crezând în impunitatea acțiunilor lor, crezând că ei vor putea să-și desfășoare în continuare nestingheriță această activitate anticonstituțională, antistatală”, spune Mădălin Hodor.
El a adăugat că ajungerea lui Călin Georgescu în primul plan al politicii românești a fost un „moment declanșator”.
„Ajungerea lui în primul plan al politicii românești a fost într-un fel, momentul declanșator în care instituțiile statului au început efectiv să se aplece asupra acestei probleme care în societatea românească este foarte veche. Datează cumva din anii '90 (...) când foarte mulți indivizi nu au agreat foarte mult schimbarea care s-a întâmplat și de atunci în până în zilele noastre, sistematic, metodic, au încercat să se opună parcursului european al României prin toate mijloacele pe care le-au avut ei la dispoziție. Inițial, nu foarte mari. Probabil nici acuma nu e neapărat cine știe ce mare organizație, dar oamenii asta asta au făcut timp de 30 și ceva de ani”, a mai declarat el.
Întrebat dacă aceste dosare deschise au legătură cu decizia Curții Constituționale de a anula alegerile, Hodor a declarat: „cu siguranță că da”.
„Factorul declanșator a fost exact acea decizie a Curții Constituționale de a anula alegerile și toată dezbaterea publică care a urmat acestei decizii, cu voci care au cerut în mod insistent să afle dovezile care au stat în spatele acestei decizii a curții. Și iată că pe zi ce trece, în fiecare zi apar noi și noi dovezi legate de existența acestor (...) încercări de lovitură de stat”, a precizat istoricul.
„Din punctul meu de vedere, în fiecare zi apar noi dovezi că această intenție de răsturnare a ordinii constituționale prin forță, după ce inițial s-a încercat răsturnarea ordinii constituționale prin alegeri falsificate, prin încercarea de a promova un candidat prin mijloace nelegale, aproape o operațiune de război hibrid, a fost cea care l-a promovat pe domnul Georgescu. Acum apar în fiecare zi aceste dovezi a existenței acestui complot al acestor oameni care s-au gândit și au și acționat unii dintre ei în această direcție”.
Întrebat de ce au reacționat autoritățile abia acum, Mădălin Hodor spune că „toate aceste grupuri” s-au unit sub Călin Goergescu.
„Toate acceste organizații, toate activitățile astea extremiste, neolegionare, erau monitorizate. Problema a fost că în noiembrie 2024, toate aceste grupuscule s-au unit și au devenit, într-adevăr, sub egida domnului Georgescu, un pericol la adresa siguranței naționale. Și de aceea autoritățile au reacționat acum și nu înainte. Aceste organizații nu erau coagulate, nu aveau un vehicul puternic pentru a se exprima. Ele erau într-adevăr niște grupuscule, dar nu aveau forța necesară pentru a acționa în sensul ideilor lor”, spune istoricul Mădălin Hodor.
„Acum a fost momentul când ele au fost coagulate sub egita domnului Georgescu și sprijinite de serviciile de informații ruse”, a mai adăugat el.