Preşedintele francez Emmanuel Macron depune miercuri eforturi, într-un discurs pe care urmează să-l susţină la Globsec, axat pe probleme de securitate regiponală, la Bratislava, în Slovacia, să-şi asigure omologii din Europa de Est - care se tem de faptul că se pot face concesii Rusiei pentru a pune mai repede capăt Războiului din Ucraina - cu privire la unitate, susţinerea Ucrainei şi suveranitatea europeană, relatează AFP.

Şeful statului francez susţine - în premieră - un discurs la acest forum, cu o lună înainte de summitul NATO de la Vilnius, în Lituania, prevăzut în perioada 11-12 iulie. ”Este vorba despre a transmite semnale clare cu privire la hotărârea noastră de a susţine Ucraina pe termen lung şi de a reveni asupra viitorul Europei, Uniunii Europene (UE) şi continentului nostru, în domeniul securităţii”, rezumă Palatul Élysée, citat de News.ro. 

”Este o parte a Europei evident cuprinsă de tensiuni mari în acest moment, din cauza situaţiei din Ucraina şi pentru care summitul NATO este orizontul strategic” imediat, subliniază un consilier al preşedintelui francez. 

Şefii de stat şi de guverne ai NATO urmează să-şi reafirme la Vilnius susţinerea politică şi militară a Ucrainei, devastată de 15 luni de o ofensivă rusă care îngrijorează ţările vecine, foste membre ale blocului sovietic. 

”Trebuie să rămânem uniţi (...). Nu există loc de compromis şi zone gri”, a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda într-o întâlnire cu omologul său francez, la Palatul Élysée. Emmanuel Macron şi-a îngrijorat în mai multe rânduri omologii, sugerându-le să nu ”umilească” Rusia şi să-i acorde, la fel ca Ucrainei, ”garanţii de securitate” la ieşirea din război, pentru a nu repeta erorile din 1918, care au condus la apariţia Germaniei naziste.

El şi-a reajustat discursul ulterior şi subliniază că pacea poate fi negociată numai în condiţiile Ucrainei şi că va implica o ”înfrângere” a Rusiei. Şeful statului francez urmează să amintească, la Bratislava, ”forţa Alianţei” Nord-Atlantice împotriva bulversărilor din Europa de Est şi să sublinieze ”importanţa rolului  Uniunii Europene” în ajutarea militară şi civilă a Ucrainei, precizează Palatul Élysée. 

El urmează să îndemne la o continuare a ”reînarmării” Europei împotriva noilor provocări în domeniul securităţii, la dotarea cu o ”capacitate de apărare aeriană” - care urmează să facă obiectul unei Conferinţe, la Paris, la 19 iunie şi să abordeze viitoarea relaţie a NATO cu Ucraina. Est-europenii sunt în mod visceral ataşaţi NATO - singurul bastion, în ochii lor împotriva a aceea ce percep drept o ameninţare rusă existenţială şi văd cu ochi răi o consolidare a suveranităţii europene, promovată de către preşedintele francez.

Ei militează în favoarea unei aderări rapide a Ucrainei la NATO. Această perspectivă - pusă pe masă în 2008 la Bucureşti - a fost frânată atunci de către Franţa şi Germania, de frica unei escaladări cu Rusia, bănuitoare faţă de orice punere în discuţie a zonei sale de influenţă. Iniţiative diplomatice desfăşurate în perspectiva viitorului summit NATO provoacă, la rândul lor, un anumit număr de întrebări în Europa de Est.

Franţa, Regatul Unit, Germnaia şi Statele Unite ar putea acorda la summitul NATO garanţii de securitate Ucrainei - în lipsa unei aderări imediate la NATO -, cu scopul de a descuraja orice viitoare ofensivă a Rusiei. Cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) scrie că aceste garanţii ar putea însemna o livrare de armament şi tehnologie susceptibile să apropie şi mai repede Ucraina de standardele NATO, după exemplul apărării Israelului, susţinut puternic de către Statele Unite. 

”De exemplu, un program de formare a piloţilor de avioane va permite integrarea Ucrainei în procedurile noastre aeriene”, declara săptămâna trecută secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, după ce Statele unite au aprobat o iniţiativă europeană în vederea unei formări a unor ucraineni pe avioane americane de vântătoare de tip F-16. 

Însă, în Europa de Est, unii se tem că aceste garanţii vor conduce, înainte de toate, la o ”îngheţare” a liniei actuale a frontului şi la o consolidare a câştigurilor teritoriale ale Rusiei - fără să aducă pacea. ”Un conflict îngheţat nu va face decât să ofere un răgaz Rusiei pentru a pregăti altă agresiune”, dă asigurări direcvtorul Institutului Polonez de Afaceri Internaţionale (PISM), Slawomir Debski.

Acest risc este luat foarte în seros şi în Occident. ”Experienţa ne-a învăţat că un conflict îngheţat înseamnă alt război mâine”, recunoaşte Emmanuel Macron, care-şi îndeamnă omologii să nu se mulţumească cu un armistiţiu între Moscova şi Kiev.