Țările trebuie să reducă producția acum și să abordeze întregul ciclu de viață al plasticului, afirmă ministrul norvegian Anne Beathe Tvinnereim înaintea discuțiilor-cheie de la ONU din această săptămână, informează The Guardian.

Lumea va fi „incapabilă să facă față” volumului uriaș de deșeuri din plastic peste un deceniu, dacă țările nu vor fi de acord să reducă producția, a avertizat copreședintele unei coaliții de țări-cheie înaintea discuțiilor decisive privind reducerea poluării globale cu plastic.

Luând cuvântul înaintea rundei finale, critice, de discuții ONU privind primul tratat global pentru a pune capăt deșeurilor din plastic, la Busan, Coreea de Sud, în această săptămână, ministrul norvegian pentru dezvoltare internațională, Anne Beathe Tvinnereim, a recunoscut divizarea care s-a dezvoltat între țările producătoare de plastic și celelalte. Ea reprezintă mai mult de 60 de națiuni cu „ambiții ridicate”, conduse de Rwanda și Norvegia, care doresc ca poluarea cu plastic să fie abordată de-a lungul întregului ciclu de viață al acestuia. În mod esențial, acest lucru înseamnă o reducere drastică a producției.

Deși un „tratat perfect” ar putea să nu fie posibil din cauza opoziției puternice, în principal din partea țărilor producătoare de petrol, ea speră că se va putea ajunge la un acord care să poată fi consolidat în timp.

„Nu vom ajunge la un tratat perfect. Dar trebuie să ajungem mai departe. Și cred că o vom face. Aleg să fiu încrezător”, a spus Tvinnereim. „Cu țările coaliției cu ambiții mari, vom continua să demonstrăm că există un grup mare de țări care își respectă ambițiile. Lumea are nevoie cu disperare de leadership acum și de vești bune.”

Citește și

Cum arată viața în cel mai poluat oraș din lume: „Parcă ar fi chili în ochii mei”

Anul acesta, diverși cercetători au descoperit microplastice în fiecare mostră de placentă pe care au testat-o; în arterele umane, unde materialele plastice sunt legate de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale; în testiculele și sperma umană, adăugând dovezi privind omniprezența materialelor plastice și îngrijorarea cu privire la riscurile pentru sănătate. Criza materialelor plastice este recunoscută pe scară largă ca o amenințare la adresa sănătății umane, a biodiversității și a climei.

Utilizarea plasticului s-ar putea tripla la nivel global până în 2060, cele mai mari creșteri fiind așteptate în Africa subsahariană și Asia. De asemenea, se preconizează că deșeurile din plastic se vor tripla până în 2060, jumătate dintre acestea ajungând la groapa de gunoi și mai puțin de o cincime fiind reciclate.

Un acord privind „eliminarea treptată” la nivel mondial a unei liste de produse din plastic de unică folosință, precum și interzicerea substanțelor chimice otrăvitoare din plastic - inclusiv pentru plasticul care intră în contact cu alimentele și pentru jucăriile pentru copii - a fost o „soluție evidentă”, a declarat Tvinnereim. Multe țări au deja interdicții unilaterale privind materialele plastice de unică folosință.