Liderul belarus Alexander Lukașenko spune, pentru BBC, în marja summitului BRICS care are loc în această perioadă, că trimiterea de trupe nord-coreene pe frontul din Ucraina pentru a ajuta Rusia ar însemna o „escaladare a conflictului”.
Alexander Lukașenko s-a întâlnit cu editorialistul BBC Steve Rosenberg în marja summitului BRICS al economiilor emergente. El dorește ca Belarus să devină membru.
Solicitat să comenteze afirmațiile conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis trupe să lupte alături de Rusia în Ucraina, Lukașenko a răspuns: „Prostii. Cunoscându-i caracterul, Putin nu ar încerca niciodată să convingă o altă țară să își implice armata în operațiunea specială a Rusiei din Ucraina”.
„Și dacă sunt confirmate rapoartele?” a întrebat jurnalistul.
„Ar fi un pas spre escaladarea conflictului dacă forțele armate ale oricărei țări, chiar și ale Belarusului, s-ar afla pe linia de contact”, a răspuns Lukașenko.
„Chiar dacă ne-am implica în război, aceasta ar fi o cale spre escaladare. De ce? Pentru că voi, anglo-saxonii, ați spune imediat că o altă țară s-a implicat de o parte... deci trupele NATO ar fi desfășurate în Ucraina”.
Întrebat dacă Vladimir Putin i-a cerut vreodată să furnizeze trupe belaruse pentru războiul Kremlinului din Ucraina, Lukașenko a răspuns:
„Niciodată. Nici el, nici [fostul ministru al apărării] Serghei Șoigu, nici actualul ministru al apărării Andrei Belousov nu au ridicat vreodată această problemă.”
Dar Belarus a jucat un rol în războiul Rusiei, amintește BBC. În februarie 2022, invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a fost lansată, parțial, de pe teritoriul Belarusului. De ce i-a permis Kremlinului liderul statului prieten să facă asta?
„De unde știți că am dat permisiunea ca teritoriul belarus să fie folosit?”, mă întreabă Lukașenko.
„Pentru că teritoriul belarus a fost folosit [pentru invazie]”, răspunde Rosenberg.
„Erau în desfășurare exerciții la care participau câteva mii de soldați ruși. Putin a început să retragă aceste trupe de unde erau în sudul Belarusului, pe un drum, de-a lungul graniței cu Ucraina. La un moment dat, el a redirecționat unele dintre aceste trupe către Kiev. Sunt sigur că au fost provocate. Depinde de Putin cum își retrage trupele. Prin Kiev. Sau ar fi putut trece prin Minsk”.
„Nu l-ați sunat pe Putin să-l întrebați ce se întâmplă?”, îl întreabă Rosenberg.
„Nu. El nu m-a sunat. Iar eu nu l-am sunat. Acestea sunt trupele lui și are dreptul să le mute cum dorește”.
Acest comentariu reflectă gradul de influență pe care Kremlinul îl are în Belarusul vecin, subliniază BBC.
Un alt exemplu: Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
„Este Putin pregătit să folosească aceste arme în războiul din Ucraina?” întreabă jurnalistul.„Putin nu va folosi niciodată armele staționate în Belarus fără acordul președintelui belarus”, a declarat Lukașenko.
„Sunteți pregătit să permiteți utilizarea armelor nucleare?”, întreabă jurnalistul britanic.„Sunt complet pregătit, altfel de ce am aceste arme? Dar numai dacă cizma unui soldat [străin] pășește în Belarus. Nu intenționăm să atacăm pe nimeni”, spune liderul de la Minsk.
Grupurile pentru drepturile omului estimează că în prezent există 1.300 de prizonieri politici în Belarus.
Alexander Lukașenko spunea anterior că nu există vreunul.
Dar, vorbind cu jurnalistul BBC miercuri, el a folosit expresia „deținut politic”, atunci când a vorbit despre numărul mic de deținuți eliberați în ultimele luni.
Unii comentatori au interpretat aceste eliberări drept un mesaj din partea lui Lukașenko către Occident, prin care acesta își dorește relații mai bune. El neagă acest lucru.
„Am eliberat prizonieri politici din motive umanitare”, spune el. „Erau mai ales oameni în vârstă și bolnavi. Asta e tot. Acesta nu este un pas spre îmbunătățirea relațiilor cu voi. Dacă nu doriți relații cu noi, este în regulă. Ne vom descurca și fără voi”, a spus Lukașenko.