Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a cerut marţi agenţiilor de aplicare a legii să organizeze patrule cu arme de calibru mic pe străzile oraşelor pentru a garanta siguranţa oamenilor, informează Reuters.

„Oamenii ar trebui să se simtă în siguranţă acasă, la locul de muncă, pe stradă, în orice moment al zilei”, a declarat Lukaşenko într-o înregistrare video de la o întâlnire cu organele de securitate de vârf ale ţării, postată pe Pul Pervovo, o publicaţie de stat care relatează despre activităţile preşedintelui belarus.

Lukaşenko a declarat că, deşi rata criminalităţii din Belarus este în scădere, ţara este expusă riscului de infracţiuni de „natură extremistă”.

"Astăzi, acesta este cel mai important aspect al menţinerii legii şi ordinii - pentru a suprima acţiunile tâlharilor şi pentru a preveni pierderea sufletelor, care nu înţeleg încă pe deplin ce tutori străini îi vizează", a spus el, conform înregistrării video, scrie Agerpres.

„Avertizez Ministerul Afacerilor Interne, KGB-ul, serviciile speciale, toată lumea, procuratura - oricine: trebuie să preluăm controlul asupra acestui lucru. Băieţii noştri de la patrulare trebuie să fie pe străzi. Patrulele trebuie să fie înarmate cu arme de calibru mic, cel puţin pistoale”, a adăugat el.

Lukaşenko a susţinut invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, permiţând Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru a lansa războiul şi a fost de acord anul trecut să desfăşoare arme nucleare tactice ruseşti în ţara sa, la graniţa de vest a Rusiei.

Săptămâna trecută, el a declarat că mai mulţi „sabotori”, inclusiv cetăţeni ucraineni şi belaruşi, au fost reţinuţi la graniţa celor două ţări într-o „operaţiune antiteroristă” şi că grupuri similare au fost reţinute „de două sau trei ori pe săptămână”.

În ianuarie, autorităţile din Belarus au lansat o investigaţie asupra unui grup de 20 de analişti şi comentatori independenţi aflaţi acum în afara ţării şi acuzaţi de conspiraţie pentru a prelua puterea şi a promova extremismul.

La putere din 1994, Lukaşenko a organizat o nouă represiune împotriva disidenţei după ce a înăbuşit demonstraţii fără precedent împotriva a ceea ce oponenţii săi spun că a fost o realegere sa fraudată în 2020.