Lira turcească a coborât marţi la cel mai scăzut nivel din istoria sa faţă de dolar, în condiţiile în care planează incertitudinea cu privire la rezultatul alegerilor prezidenţiale şi legislative, la mijlocul lui mai, care ar putea duce la prima alternanţă politică din ultimii douăzeci de ani.

Moneda a scăzut la 19,5996 lire turceşti pentru un dolar, nemaivăzut de la introducerea noii lire sterline în ianuarie 2005, amputată cu şase zerouri faţă de valoarea anterioară.

De la deprecierea accelerată a monedei turceşti, la sfârşitul lui 2021, guvernul a pus în aplicare măsuri pentru a susţine lira, măcinată de inflaţie şi de ieşirile de capital.

"Această politică a eşuat", spune Mike Harris de la firma de consultanţă Cribstone Strategic Macro, citat de Agerpres.

Chiar dacă inflaţia a încetinit constant de cinci luni, ea s-a situat în continuare la 50,51% anual în martie.

În paralel, în timp ce majoritatea economiilor majore au aplicat politici brutale de majorare a dobânzilor pentru a ţine în frâu creşterea preţurilor, Turcia, în schimb, le-a redus drastic.

Principala dobândă cheie a băncii centrale turce (TCMB) a fost astfel coborâtă de la 14% la 8,5% din luna august a anului trecut, sub impulsul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, potrivit căruia dobânzile mari favorizează inflaţia, ceea ce contrazice toate teoriile economice dominante.

Principalul adversar al lui Erdogan la alegerile prezidenţiale din 14 mai, Kemal Kiliçdaroglu, promite, în caz de victorie, revenirea la o formă de ortodoxie economică şi restabilirea independenţei băncii centrale.

Bilanţul economic al preşedintelui în exerciţiu a contribuit la slăbirea candidaturii sale la realegere, până în punctul în care ultimele sondaje dau principalului său oponent un uşor avantaj.