Într-o zi senină, în anumite condiții meteo, cerul străbătut de avioanele comerciale poate deveni plin de dâre de condens – nori subțiri de gheață care se formează în urma avioanelor cu reacție, scrie CNN. Norii de vapori pot arăta inofensivi, dar nu este așa – sunt surprinzător de dăunători pentru mediu.
Un studiu în care s-a analizat contribuția aviației la schimbările climatice în perioada 2000 – 2018 a ajuns la concluzia că dârele de pe cer sunt responsabile pentru 57% din impactul sectorului aviatic în privința încălzirii atmosferei, mult mai mult decât emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea carburanților. Dârele de condens rețin căldura care altfel ar fi eliberată în spațiu.
Soluția, însă, s-ar putea să fie una foarte simplă. Dârele de condens („contrails”, în engleză), care se formează atunci când vaporii de apă se condensează în cristale de gheață în jurul particulelor mici emise de motoarele avioanelor cu reacție, au nevoie de condiții atmosferice reci și umede și deseori dispar destul de repede.
Cercetătorii spun că prin schimbarea traseului de zbor al avioanelor care au cea mai mare probabilitate de a forma dâre de condens, o mare parte din probleme ar putea fi evitate.
Adam Durant, un vulcanolog și antreprenor din Marea Britanie, plănuiește să facă exact acest lucru. „Am putea, teoretic, să rezolvăm această problemă a aviației într-un an sau doi”, a spus Durant.
Compania sa, Satavia, a dezvoltat un model de prezicere a vremii care poate să prevadă condițiile ce duc la formarea dârelor. „Între 80% și 90% din impactul asupra climei vine de la între 5% și 10% din toate zborurile”, a spus Durant.
„Prin simpla redirecționare a unei mici părți din zboruri poate chiar să elimine cea mai mare parte din impactul asupra climei al dârelor de condens”, a spus vulcanologul britanic.
Satavia ar vrea ca ruta sau altitudinea acestor zboruri să fie schimbate astfel că avioanele să nu mai traverseze zonele din atmosferă unde există riscul de formare a dârelor de condens care persistă.
Provocarea constă în limitarea timpului de zbor și a consumului de combustibil. „Evident că există limite foarte stricte legate de timpul de zbor: trebuie să ne încadrăm într-un interval de cinci minute de la ora de sosire prevăzută inițial. Acest lucru nu este negociabil”, a spus Durant.
Durant vrea ca planul său să nu afecteze consumul de combustibil deloc sau aproape deloc. Primul zbor comercial care a folosit tehnologia dezvoltată de Satavia a decolat în octombrie 2021 și a fost operat de Etihad, compania aeriană din Emiratele Arabe Unite.
De atunci, Etihad și Satavia au organizat zeci de alte zboruri, compania lui Durant urmând să testeze tehnologia și pe zborurile operatorului olandez KLM.
Oamenii de știință au estimat în 2021 că rezolvarea problemei dârelor de condens ar costa mai puțin de 1 miliard de dolari pe an și ar avea beneficii cu o valoare de 1.000 de ori mai mare.
Institutul Rocky Mountain, un ONG din sectorul energetic, a declarat în noiembrie că a organizat o echipă care să se ocupe de problema dârelor de condens. Boeing, Airbus și alte companii aeriene s-au arătat în favoarea inițiativei, alături de alți cercetători și academicieni.
Durant ar vrea să colaboreze. „Avem nevoie ca operatorii să lucreze cu noi. Am putea reduce semnificativ, să spunem cu 50%, impactul dârelor de condens ale industriei până în 2030.”
În luna noiembrie a anului trecut, fostul deputat AUR Mihai Lasca ridica problema dârelor de condens printr-o interpelare prin care solicita Autorității Aeronautice Civile să explice ce sunt „liniile albe de pe cer” lăsate în urmă de avioane, „care este scopul pulverizării acestora pe cerul României, precum și cine efectuează aceste pulverizări”.