Premierul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri că guvernul de la Kiev a renunțat la denumirea „limbă moldovenească” pentru minoritatea română din Ucraina și a decretat limba română ca limbă oficială. Marcel Ciolacu i-a mulţumit preşedintelui Volodimir Zelenski pentru sprijinul acordat guvernului ucrainean în luarea acestei decizii.

ACTUALIZARE Premierul Marcel Ciolacu i-a mulţumit, miercuri la Kiev, preşedintelui Ucrainei Volodimir Zelenski pentru sprijinul acordat în decizia Guvernului ucrainean ca ca limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina să fie româna şi nu „limba moldovenească”.

„Apreciez sprijinul preşedintelui Ucrainei Zelensky pentru decizia adoptată de Guvernul Ucrainei privind limba română. Salut eforturile instituţionale ale Ucrainei de a alinia rapid legislaţia la cerinţele Uniunii Europene”, a scris Marcel Ciolacu, miercuri pe reţeaua X.

„Domnule preşedinte, cu adevărat mă bucur mult că am reuşit împreună să facem această şedinţă comună de guverne. A fost o şedinţă foarte aplicată. Eu sunt foarte mulţumit. Am văzut că şi Denis (Șmyhal, premierul Ucrainei - n.r.) este la fel de mulţumit”, i-a mai transmis Ciolacu, liderului ucrainean Volodimir Zelenski, la începutul întrevederii cu acesta, potrivit News.ro.

De asemenea, premierul Ciolacu a avut o întâlnire şi cu preşedintele Radei Supreme, Ruslan Stefanchuk.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri la Kiev, că limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească.

„În mod special vreau să îi mulţumesc domnului prim-ministru pentru deschiderea de care a dat dovadă în ceea ce priveşte decizia de a nu mai exista în acest moment «limba moldovenească». Din acest moment, la nivel internaţional nu mai există decât o singură limbă oficială - limba română. Consider că această invenţie a Federaţiei Ruse, prin această decizie a guvernului ucrainean a dus la o îndepărtare a unei nedreptăţi”, a afirmat Marcel Ciolacu, în declaraţia comună de presă susţinută, miercuri la Kiev, împreună cu premierul Ucrainei Denis Șmihal.

Şeful Guvernului României a adăugat că preoţii români ortodocşi nu vor fi împiedicaţi să oficieze în continuare serviciile religioase în limba română.

Guvernele român şi ucrainean au semnat, miercuri la Kiev, un acord privind construirea podului rutier de frontieră peste râul Tisa la frontiera româno-ucraineană şi un Memorandum privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, precum şi un Memorandum de Înţelegere în domeniul farmaceutic. A fost semnat şi un Memorandum de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene, care include o Anexă cu Strategia privind dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei Ucraina-România şi a infrastructurii rutiere conexe.

De asemenea, România va beneficia de o finanţare europeană de 1,2 miliarde de euro pentru modernizarea a şase puncte de trecere a frontierei la graniţa de nord şi amenajarea altor opt puncte, decizii care vor îmbunătăţi fluxul de trecere a frontierei între România şi Ucraina. Măsurile vor servi nevoilor imediate de import şi export ale ţării vecine afectate de război, a transmis Executivul, într-un comunicat de presă.

Știrea inițială

Primul ministru a declarat, la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei, că autorităţile de la Kiev au decis, miercuri, recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a minorităţii române din Ucraina.

Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

„Vorbim de aderarea rapidă a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru această aderare există şi nişte principii şi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Aceste principii sunt la nivel european. Şi România a respectat toate principiile necesare de aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, sunt convins că România poate pune la dispoziţie întreaga legislaţie Ucrainei, fiind o bună practică această abordare în România.”, a transmis premierul României.

Marcel Ciolacu a precizat că decizia a fost luată în cadrul unei ședințe de guvern la Kiev.

„Relaţia inter-instituţională între mine şi domnul prim-ministru nu mai este la nivelul de a ne face promisiuni. Noi decidem împreună ce este mai bine pentru popoarele pe care le reprezentăm. A existat o şedinţă de guvern în cadrul şedinţei comune între România şi Ucraina şi decizia Guvernului a fost că pe teritoriul Ucrainei limba oficială este limba română", a afirmat Ciolacu.

Şeful Executivului s-a referit şi la drepturile preoţilor ortodocşi din comunitatea românească din Ucraina, care au dreptul de a oficia slujbele în limba română.

„La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate", a adăugat premierul.