Liderul politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, şi-a anunţat marţi prezenţa la Moscova, în cea de-a treia sa vizită în Rusia de când este căutat de justiţia din ţara sa, unde este acuzat că a încălcat Constituţia.

„Sunt din nou aici", a scris preşedintele Republicii Srpska (RS, entitatea sârbă din Bosnia), într-un mesaj care sună ca o sfidare a mandatului de arestare emis de justiţia bosniacă din cauza activităţilor sale separatiste, informează AFP, potrivit Agerpres.

Sosirea sa la Moscova în cursul nopţii de luni spre marţi a fost confirmată de televiziunea publică sârbă RTRS, care a precizat că acesta urmează să participe în Rusia la o conferinţă internaţională de securitate, în perioada 27-29 mai.

Dodik urmează să se întâlnească cu secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu, potrivit presei bosniace.

În drum spre Moscova, Milorad Dodik, în vârstă de 66 de ani, a făcut o oprire la Belgrad, unde s-a întâlnit luni cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a postat pe Instagram o fotografie de la întâlnirea lor.

De la sfârşitul războiului, în 1995, Bosnia este divizată în două entităţi autonome, Republica Srpska (49% din teritoriu) şi Federaţia Croato-Musulmană, legate de un guvern central slab. Dodik conduce entitatea sârbă din 2006.

Dodik a fost condamnat pe 26 februarie, în primă instanţă, la un an de închisoare şi a primit interdicţie să mai facă politică timp de şase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internaţional pentru pace.

Prorusul Dodik, susţinător al secesiunii de Bosnia, a iniţiat o legislaţie care interzice justiţiei şi poliţiei de stat să opereze în regiunea sârbă, dar curtea constituţională a Bosniei a suspendat-o temporar.

Un tribunal din Sarajevo a dispus reţinerea sa la cererea parchetului, însă nicio forţă de poliţie din ţară nu a îndrăznit să-l aresteze.

Organizaţia interguvernamentală Interpol, contactată de Bosnia, a refuzat să emită o notificare roşie împotriva sa. Potrivit presei locale, această decizie a fost luată la cererea Serbiei şi a Ungariei, care au denunţat urmărirea sa penală ca fiind motivată „politic".