Liderii statelor G7 au convenit asupra creării unui „Club al Climei”, menit să consolideze şi să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale şi care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează marţi agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Acest club va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor, notează liderii celor şapte state în declaraţia finală a summitului lor care a avut loc în Germania. 

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători (de gaze cu efect de seră - n.red), membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi”, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri. 

„Remarcăm cu preocupare că în aceste momente nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, deplâng liderii G7 în declaraţia finală a summitului.

Potrivit World Economic Forum, înaintea summitului G7 din Aplii Bavarezi, miniștrii G7 responsabili pentru climă, energie și mediu, s-au întâlnit la Berlin pentru a aborda impactul exacerbat al războiului Rusia-Ucraina asupra sistemelor energetice și a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Miniștrii s-au angajat într-un răspuns multilateral pentru a menține securitatea energetică globală și pentru a ajuta țările partenere care s-ar putea afla în dificultate din cauza presiunii gazului. În ceea ce privește industriile cu emisii mari, care reprezintă 30% din emisiile globale, miniștrii au afirmat că decarbonizarea industrială trebuie accelerată dacă vrem ca lumea să păstreze vie ambiția de a limita creșterea temeraturii medii globale sub pragul de 1,5 °C față de era preindustrială.

Clubul climatic ar implica guvernele să lucreze cu sectorul privat pe trei piloni de bază:

Recunoscând că nu putem trece pe deplin la o economie verde doar cu tehnologiile existente, miniștrii au subliniat necesitatea unei extinderi rapide a tehnologiilor verzi. Acest lucru necesită investiții extinse în cercetare și dezvoltare pentru a transforma industriile poluante, ceea ce poate duce la crearea de multe noi locuri de muncă.

Au fost, de asemenea, subliniate politicile de comercializare a bunurilor cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi recunoașterea reciprocă a standardelor ecologice.

Având în vedere că guvernele sunt adesea cei mai mari cumpărători de materiale industriale precum betonul și oțelul, miniștrii au remarcat importanța achizițiilor durabile și ecologice pentru a accelera schimbările tehnologice în industria grea.

Activiști ai ONG-urilor Attac, Extinction Rebellion și Youth for Climate și-au lipit luni, pe 27 iunie, mâinile de ușa de intrare a sediului FMI de la Paris, în timpul unei acțiuni în cadrul inițiativei „Debt for Climate”, potrivit France 24. 

Protestul de la Paris a făcut parte din campania globală „Datorie pentru climă”, prin care se solicită liderilor țărilor bogate din G7 să anuleze datoriile țărilor mai sărace și mai puțin industrializate, cunoscute sub numele de sudul global.

Deși țările din sudul globului cu emisii scăzute de gaze contribuie cel mai puțin la schimbările climatice, acestea tind să fie cele mai afectate de consecințe, spun experții.

Citește și: Proteste la Munchen înainte de summitul G7. „Avem nevoie de acțiuni clare pentru a face față crizelor”