Președintele României le-a spus liderilor europeni că porturile și coridoarele de transport ale României sunt utilizate la capacitate maximă pentru a crește volumul exporturilor ucrainene către piețele globale, în condițiile în care Rusia folosește în războiul său împotriva Ucrainei inclusiv arma alimentară.
Președintele României a participat, în perioada 23-24 iunie 2022, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, Consiliului European și Summitului Euro în format extins, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Principalele subiecte de pe agenda Consiliului European au vizat cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, situația din Ucraina și sprijinul european pe multiple planuri, relația Uniunii Europene cu Balcanii de Vest, o dezbatere strategică privind definirea relațiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiați din Europa, rezultatele Conferinței privind viitorul Europei, precum și situația economică, abordată pe larg în cadrul Summitului Euro în format extins.
Pe agenda discuțiilor, așadar, una dintre teme a fost situația din Ucraina, iar Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul constant și susținut al României pentru această țară, pe multiple paliere, și a prezentat eforturile României pentru a facilita exporturile de cereale din Ucraina, în condițiile în care liderii europeni au evidențiat inclusiv utilizarea dimensiunii alimentare ca armă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și responsabilitatea Rusiei pentru criza alimentară globală provocată.
Liderii europeni au subliniat că sancțiunile UE împotriva Rusiei permit libera circulație a produselor agroalimentare și furnizarea de asistență umanitară și au reiterat sprijinul puternic pentru eforturile privind „culoarele de solidaritate” care să faciliteze exporturile de alimente din Ucraina, arată comunicatul prezidențial.
Consiliul European a reluat solicitările ca Rusia să pună capăt atacurilor asupra instalațiilor agricole și să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odesa.
Liderii europeni au solicitat, de asemenea, Comisiei Europene și statelor membre să consolideze eforturile pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare și pentru a accelera implementarea inițiativelor convenite cu prilejul recentului Summit UE-Uniunea Africană.
Liderii europeni s-au referit și la adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, care a intensificat și mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, și au făcut apel la alinierea la sancțiunile UE, în special din partea statelor candidate.
Totodată, Consiliul European își menține angajamentul de a sprijini Ucraina pentru a-și exercita dreptul de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și a apăra integritatea teritorială și suveranitatea, și a luat notă de intenția Comisiei Europene de a prezenta în scurt timp noul pachet de asistență macro-financiară excepțională pentru Ucraina în valoare de până la 9 miliarde de euro în 2022.
În plus, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să prezinte cât mai curând posibil propunerile privind sprijinul Uniunii pentru reconstrucția Ucrainei.
În contextul utilizării gazului ca armă de către Rusia, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să continue eforturile pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile. Liderii europeni au invitat Consiliul, împreună cu Comisia Europeană, să adopte orice măsuri potrivite pentru a asigura o coordonare mai strânsă în domeniul energiei între statele membre.
Totodată, în cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au analizat consecințele războiului asupra situației economice, reafirmând determinarea de a menține unitatea pentru consolidarea rezilienței economiilor europene, prin răspunsuri coordonate. În acest sens, discuțiile privind Uniunea Bancară au relevat importanța consolidării acesteia, concentrând eforturile imediate pe cadrul comun pentru gestionarea crizelor bancare și schemele de garantare a depozitelor. A fost agreată, de asemenea, necesitatea intensificării eforturilor pentru aprofundarea Uniunii Piețelor de Capital, fiind salutate progresele înregistrate în direcția încurajării investițiilor pe termen lung în Uniunea Europeană, protejării tranzacțiilor financiare împotriva amenințărilor cibernetice sau reglementării finanțelor digitale.
Un rezultat cu valențe istorice al reuniunii, urmărit și promovat intens de România, l-a constituit acordarea de către Consiliul European a statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova și, respectiv, recunoașterea perspectivei europene pentru Georgia, cu posibilitatea acordării statutului de candidat, după îndeplinirea unui set de priorități în procesul de reformă.
Președintele României a evidențiat și în cadrul acestei reuniuni importanța geostrategică a susținerii Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în procesul de apropiere de UE, pe baza Opiniilor Comisiei Europene. Președintele Klaus Iohannis a arătat că Opiniile Comisiei și, subsecvent, decizia Consiliului European au reușit să genereze un impuls politic întregului proces de extindere a Uniunii Europene.
Președintele României a salutat decizia de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, alături de perspectiva europeană pentru Georgia, decizie pe care a catalogat-o drept una istorică și care vine în întâmpinarea așteptărilor legitime ale cetățenilor care au demonstrat atașamentul lor ferm față de valorile europene și aspirațiile pentru un viitor stabil și sigur, în pace și prosperitate.
Cu prilejul reuniunii liderilor din Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, a fost reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și pentru avansarea și consolidarea procesului de extindere în baza criteriilor stabilite. Reuniunea a reprezentat și o oportunitate pentru discutarea, cu partenerii din regiune, a modalităților concrete de întărire a cooperării în domenii cheie de interes comun, cu scopul consolidării rezilienței.
În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis și-a reafirmat convingerea privind viitorul european al regiunii Balcanilor de Vest, subliniind sprijinul ferm al țării noastre pentru avansarea politicii de extindere în acord cu meritele proprii.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța continuării reformelor și, totodată, deschiderea pentru consolidarea cooperării sectoriale în domenii esențiale pentru consolidarea rezilienței, precum energia, transporturile, sectorul digital, combaterea dezinformării.
Președintele Iohannis a arătat că România susține deschiderea efectivă, cât mai curând posibil, a negocierilor cu Republica Macedonia de Nord și Albania, și, respectiv, identificarea unor soluții pentru a impulsiona procesul de apropiere de UE pentru Bosnia și Herțegovina.
Șefii de stat și de guvern din UE au făcut apel la soluționarea rapidă a divergențelor dintre Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, astfel încât negocierile să poată fi deschise fără întârziere, și au arătat că UE este pregătită să acorde Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată, invitând Comisia Europeană să raporteze fără întârziere cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorități-cheie.
În cadrul reuniunii Consiliului European, liderii au avut o dezbatere strategică privind definirea relațiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiați din Europa, inclusiv pe marginea propunerii lansării unei comunități politice europene, care să ofere o platformă pentru coordonare politică, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității continentului european.
Președintele României a subliniat importanța acestei prime dezbateri strategice, pe baza detaliilor prezentate de către președintele Franței, dar a evidențiat că acest moment dificil din istoria continentului necesită în primul rând un răspuns european unit și puternic, dar în același timp flexibil, cu evitarea creării unor alternative sau substitute la procesul de extindere.
Președintele României a menționat că o astfel de inițiativă trebuie să permită discutarea unor teme care îi preocupă pe toți europenii, precum securitatea energetică sau politica externă.