Armenia şi Azerbaidjan au purtat, sâmbătă, la Munchen, cu medierea Statelor Unite, primele discuţii din ultimele patru luni pe fondul tensiunilor în creştere legate de regiunea disputată Nagorno-Karabah.

Întâlnirea între premierul armean, Nikol Paşinian, preşedintele azer, Ilham Aliyev, şi secretarul de stat american, Antony Blinken, s-a desfăşurat la Conferinţa de securitate de la Munchen, ce se încheie duminică, conform Agerpres.

Blinken a făcut apel la cele două ţări să fructifice „o ocazie istorică” de a face pace după trei decenii de conflict legat de Nagorno-Karabah.

„Credem că Armenia şi Azerbaidjan au într-adevăr o ocazie istorică de a încheia o pace durabilă după peste 30 de ani de conflict”, a spus demnitarul american înaintea reuniunii cu liderii armean şi azer.

Întâlnirea a avut loc la câteva zile după ce Nikol Paşinian a anunţat că i-a prezentat Azerbaidjanului proiectul său pentru un tratat de pace.

Într-un comunicat publicat la finalul întâlnirii de la Munchen, premierul armean a confirmat că s-a discutat despre proiectul său de pace şi şi-a reafirmat dorinţa de a încheia un tratat care „garantează o pace pe termen lung”.

De partea sa, preşedintele azer a salutat „maniera constructivă” în care s-a desfăşurat întâlnirea mediată de Antony Blinken şi a promis că va „studia” propunerile armene.

„La o primă vedere, există progrese referitoare la poziţia Armeniei, dar acest lucru nu este suficient”, a declarat Ilham Aliyev, citat de agenţia de presă rusă Ria Novosti.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar cei aproximativ 120.000 de locuitori ai săi sunt predominant etnici armeni.

Armenia şi Azerbaidjan s-au confruntat la începutul anilor '90 pentru controlul asupra regiunii. Primul conflict, soldat cu 30.000 de morţi, s-a încheiat cu o victorie a Armeniei. Însă Azerbaidjanul şi-a luat revanşa în al doilea conflict, desfăşurat în toamna anului 2020 şi soldat cu circa 6.500 de morţi, în cursul căruia Baku a recucerit numeroase teritorii.