Pluralismul mass-media în multe state membre ale UE este din ce în ce mai „strangulat” de o concentrare ridicată a proprietății, iar acest lucru se întâmplă chiar și în țările cu piețe media tradițional libere, potrivit unui raport care concluzionează că libertatea presei se prăbușește în întregul bloc european.
Raportul, elaborat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) pe baza activității a 43 de grupuri pentru drepturile omului din 21 de țări, afirmă că din ce în ce mai multe guverne ale UE atacă libertatea presei sau slăbesc independența și reglementarea mass-media, scrie The Guardian.
Împreună cu normele slabe privind transparența proprietății, creșterea influenței guvernamentale asupra mass-media publice și amenințările la adresa jurnaliștilor, libertatea și pluralismul mass-media sunt „atacate în întreaga UE și, în unele cazuri, într-o luptă existențială”, a declarat acesta.
„Aceasta nu este o surpriză”, a declarat Jonathan Day, editorul principal al raportului. „Eforturile guvernelor de a slăbi statul de drept și instituțiile democratice încep aproape întotdeauna prin încercarea de a controla peisajul mediatic al țării lor”.
Day a declarat că încercarea UE de a proteja libertatea presei, Actul european privind libertatea presei (Emfa), „se confruntă deja cu rezistență chiar înainte de a intra pe deplin în vigoare. Succesul cu care va fi pusă în aplicare poate fi decisiv pentru libertatea presei în unele state membre”.
Raportul a evidențiat o concentrare excesivă a proprietății mass-media ca fiind o preocupare deosebită în Croația, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Suedia, cu o proprietate adesea concentrată în mâinile câtorva persoane foarte bogate.
Această situație a fost exacerbată de transparența inadecvată a proprietății mass-media, a declarat acesta, multe state membre nereușind să creeze baze de date accesibile publicului, cerute de Emfa, aproape toate acestea urmând să intre pe deplin în vigoare în august.
Legislația obligatorie urmărește să garanteze protecția jurnaliștilor și a surselor, independența organismelor de reglementare și transparența totală a proprietății - dar multe state membre „nu par pregătite, dacă nu chiar nu doresc să o pună în aplicare pe deplin”, se arată în raport.
Franța s-a confruntat cu „provocări semnificative în ceea ce privește pluralismul mass-media”, se arată în raport, subliniindu-se achiziția grupului Hachette de către Vincent Bolloré și instalarea, la mai multe dintre editurile sale, a unor directori care simpatizează cu opiniile miliardarului conservator.
În Italia, raportul a menționat achiziția planificată a AGI, o agenție de știri importantă, de către grupul Angelucci, condus de Antonio Angelucci, un deputat din partidul de extremă dreapta Lega, care deține deja ziare italiene, inclusiv Il Giornale, Libero și Il Tempo.
Bonnier deține 43% din toate ziarele multijurnaliere pe bază de abonament din Suedia, în timp ce Schibsted deține alte 13, inclusiv Aftonbladet și Svenska Dagbladet. În Țările de Jos, RTL Nederland și Talpa Network dețin mai mult de 75% din piața TV.
În același timp, piața media online din Țările de Jos este dominată de site-urile web deținute de DPG Media, Mediahuis și RTL Nederland - prima anunțând, la sfârșitul anului 2023, intenția de a o achiziționa pe cea de-a doua, acțiune care face obiectul unei investigații din partea autorității pentru consumatori și piețe.
Preocupările legate de pluralism cresc și în Germania, unde multe ziare locale, afectate de digitalizare și de scăderea numărului de cititori, își închid birourile. Aproape jumătate dintre editorii germani de ziare și-au redus personalul editorial, iar 62% se așteaptă la reduceri suplimentare.
Concentrarea proprietății media - și interferența media de stat - sunt la apogeu în Ungaria, unde Fundația Central Europeană pentru Presă și Media (Kesma), condusă de loialiști ai lui Viktor Orbán, prim-ministrul, deține câteva sute de companii media.
Oligarhii apropiați lui Orbán au început să cumpere instituții media importante în 2010, apoi le-au „donat” Kesma, care, din 2018, a funcționat ca „un conglomerat media centralizat, pro-guvernamental”, bazându-se pe publicitatea de stat pentru finanțare, se arată în raport.
În afara Ungariei, guvernele exercită, de asemenea, o influență asupra mass-media naționale prin alocarea opacă de fonduri pentru publicitatea de stat sau prin favorizarea unor puncte de difuzare favorabile guvernului în Bulgaria, Croația, Grecia, Malta, Slovenia și Spania, a constatat raportul.
Raportul a afirmat că mass-media publică este „un purtător de cuvânt al guvernului” în Ungaria și se îndreaptă în această direcție în Slovacia, unde noile legi au eliminat garanțiile pentru independența editorială. Presa publică este vulnerabilă și în Croația, Grecia, Bulgaria și Italia.
Raportul a constatat, de asemenea, că jurnaliștii rămân vulnerabili la discursuri instigatoare la ură și la atacuri fizice, fiind victime ale violenței poliției în 2024 în Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Spania. În unele țări, femeile jurnalist au fost vizate în mod disproporționat.
Raportul a afirmat că procesele abuzive Slapp (litigii strategice împotriva participării publice) reprezintă o „amenințare potențial existențială” în cel puțin o duzină de țări UE, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, fiind instigatorul unui caz Slapp împotriva unui jurnalist.
Potrivit raportului, funcționarii publici au împiedicat, de asemenea, activitatea jurnaliștilor prin împotrivirea sau refuzul categoric al cererilor privind libertatea de informare în mai multe țări, inclusiv Bulgaria, Germania, Grecia, Malta, Țările de Jos și Spania.