Când Trump a ordonat desființarea US Agency for Global Media, agenția federală care finanțează radiodifuzorul Vocea Americii și alte instituții ce promovează jurnalismul independent în străinătate, decizia a oprit brusc emisiunile în 49 de limbi, transmise către peste 425 de milioane de oameni, iar președintele SUA a primit sprijin din partea unor figuri care rareori s-au aliniat vreunei administrații americane, scrie The Guardian.

Când ordinul executiv emis de Donald Trump în martie a dus la închiderea postului Vocea Americii (VOA), la Moscova, Margarita Simonian, redactor-șef putinist al postului de stat RT, a descris decizia drept „minunată”.

Global Times, publicație de stat chineză în limba engleză, a jubilat, scriind că radiodifuzorii au fost aruncați de Casa Albă „ca o cârpă murdară”, punând capăt „otrăvii lor propagandistice”. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, acuzat că își reprimă opoziția politică, a numit decizia lui Trump „foarte promițătoare”.

Pe plan intern, Trump și-a continuat atacurile asupra presei, dând în judecată posturi precum CBS News și ABC, încercând să blocheze accesul jurnaliștilor Associated Press la Casa Albă sau să taie finanțarea pentru NPR și PBS, instituții pe care le-a numit „monștri radicali de stânga”.

Pentru mulți jurnaliști de top din lume, balanța s-a înclinat: regimurile autoritare sunt încurajate de o administrație americană care nu doar atacă presa pe plan intern, ci se și retrage din lupta pentru libertatea informației în străinătate.

De Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată pe 3 mai, observatorii avertizează că, în țările unde presa liberă este slabă, retragerea Americii din acest echilibru geopolitic va avea consecințe profunde.

Pe lângă VOA, fondată în 1942, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, și care transmite în aproape 50 de limbi, Trump a tăiat finanțarea și pentru postul Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL), lansat în timpul Războiului Rece și care difuzează în țări precum Belarus, Rusia și Ucraina.

Jeffrey Gedmin, directorul Alhurra, canal de știri în limba arabă finanțat de SUA, a declarat că reducerea personalului și a programelor „va face ca vocea Americii să fie amuțită în Orientul Mijlociu”. În același timp, libertatea presei se erodează și în alte părți ale lumii, cu arestări și expulzări ale jurnaliștilor în Turcia, inclusiv corespondentul BBC Mark Lowen, iar în Serbia apar avertismente grave privind amenințările la adresa libertății presei.

„Statele Unite obișnuiau să pună presiune pe țările care subminau libertatea de exprimare. Era o cauză susținută de guvernul american și un model pentru întreaga lume. Acum, nu mai suntem un model. Liderii autoritari știu că nu vor primi nicio presiune din partea Statelor Unite. Practic, li s-a dat undă verde să atace presa cu mai multă agresivitate”, spune Marty Baron, fost redactor-șef al Boston Globe și Washington Post. „Nu există nicio îndoială că Trump i-a încurajat pe alți lideri autoritari. Vedem o ascensiune a autoritarismului și în alte țări”, a subliniat acesta.

Steve Herman, corespondentul național-șef al VOA, subliniază că în unele state represive, instituția era singura conexiune cu SUA: „În societăți unde nu există nicio altă sursă de știri și nu ai acces la internet, oamenii se întreabă ce s-a întâmplat cu America. Pentru ei, efectiv, SUA au dispărut.”

Herman descrie eforturile de desființare a VOA și altor instituții media drept „o urgență constituțională” și afirmă că foști ascultători deja recepționează emisiuni chineze pe frecvențele folosite anterior de SUA.

Deși un judecător federal a blocat temporar încercările de dizolvare a acestor entități media, incertitudinea persistă, iar guvernul urmează să facă apel. În același timp, UE nu a reușit să compenseze lipsa finanțării americane.

Retragerea presei finanțate de SUA are loc în paralel cu dificultățile financiare ale BBC World Service, o altă instituție importantă în promovarea jurnalismului independent la nivel global.

„Trei sferturi dintre țările lumii nu au o presă liberă, iar situația se agravează. Nu este vorba doar de lipsa presei libere, ci și de valul agresiv de dezinformare care ajunge nonstop pe telefoanele oamenilor. Este un cocktail pentru o populație profund dezinformată”, avertizează Jonathan Munro, director global al BBC News.

Munro mai spune că regimurile autoritare au reacționat deja la retragerea Occidentului și își extind influența mediatică: „China și Rusia au ambiții clare. Iranul și Turcia devin jucători tot mai activi. Chinezii sunt prezenți masiv în Africa, rușii în Orientul Mijlociu, iar ambele state sunt tot mai active în America Latină. Este un spațiu pe care Occidentul a fost nevoit să-l părăsească din motive financiare.”

Potrivit lui Marty Baron, pagubele provocate de strategia lui Trump ar putea fi ireversibile: „Este o acțiune profund distructivă, fără nicio justificare logică, și va fi foarte greu de reparat. Trump s-a dovedit extrem de eficient în a distruge, iar presa independentă este una dintre țintele lui preferate.”