Nea Fane face ţuică în propria gospodărie de când se ştie. Nu obţine mai mult de 40 de litri, iar băutura este exclusiv pentru el şi familia sa.

„Să ai ce pune pe masă. La iarnă, când dă gerul mai fierbem un rachiu”, spune Nea Fane, producător.

Nu plăteşte însă niciun leu la stat pentru alcoolul produs la cazan, deşi legea spune că şi micii producători sunt buni de plată. Şi nu are de gând să intre în legalitate nici după ce va trebui să declare pe propria răspundere cantitatea produsă, aşa cum scrie în proiectul pregătit de Guvern.

"Eu dacă fac 10 litri de rachiu în plus mai bine chem un vecin. Bă, tu cât ai făcut? 20, ia-le şi pe acestea decât să mă duc la primărie să le declar.”, mai spune Nea Fane, proprietar.

Este ceea ce gândesc, probabil, zeci de mii de mici producători. Oficial, în România sunt peste 40.000 de cazane de ţuică, din care un sfert produc cantităţi mari, de peste 5.000 de litri. Rezultă nu mai puţin de 130 de milioane de litri de licoare pe an şi doar pentru 1% din această cantitate se plătesc dări la stat. Cei care fac afaceri în acest domeniu spun că proiectul pregătit de autorităţi nu va duce la majorarea încasărilor la buget.

„Nu se va putea verifica niciodată întreaga cantitate obţinută. Prin noul proiect, probabil că se va face evaziune fiscală mai mare decât până acum. Nu îi avantajează nici pe ţărani, nici pe cazangii. Îi avantajează pe cei de la vamă, că le uşurează munca.", a declarat Ştefan Tudor, proprietarul unei distilerii.

În prezent, legea îi obligă pe micii producători să-şi înregistreze cazanele la autoritatea vamală. În perioada în care nu sunt folosite, alambicurile trebuie să fie sigilate, iar în momentul în care vor să le utilizeze, oamenii trebuie să cheme inspectorii pentru îndepărtarea sigiliului. Toate aceste reguli vor fi anulate în cazul în care modificările propuse de Guvern vor fi adoptate.