Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a spus, vineri, la Digi 24, că BNR încearcă să obțină, în contextul instabilității politice și economice, „un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi”. El precizează că dobânda ROBOR nu poate crește mai mult de 7,5%. Acesta explică turbulențele din piața interbancară ca fiind cauzate de „un cumul de elemente, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern”. Reprezentantul Băncii Centrale afirmă că „semnalul dat de ruperea legăturilor din Coaliție” a declanșat presiunea asupra monedei naționale care a dus și la politicile bancare adoptat de BNR. „Obișnuiți fiind cu o stabilitate a cursului, o devalorizare a leului cu 3% a apărut dintr-o dată foarte mult”, explică Suciu.

„Am spus de la bun început că în noul context care se profila, în urma retragerilor semnificative de valută, cauzate de evenimentele politico-economice care au loc în România în ultima perioadă, încercăm să obținem un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi, la noile plafoane pe care le întrevedeam.

În ceea ce privește dobânzile, avem un plafon cert, pentru că ele nu au cum să treacă de 7,5%, este dobânda Lombard, pentru că odată ajunse la acel la fond, băncile au alte soluții de finanțare.

Această creștere de dobândă se datorează unei lichidități mai reduse în piață, care a făcut ca leul să fie ceva mai mai bine cotat astăzi. Dar lichiditatea mai redusă, odată ce dobânda ajunge spre 7,5%, poate fi compensată prin alte mecanisme bancare.

În ceea ce privește dobânzile, probabil că suntem spre vârf, iar în ceea ce privește cursul, dați-mi voie să nu folosesc certitudini. Am ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspunsul”, spune Dani Suciu.

Reprezentantul Băncii Centrale spune că BNR se așteaptă la „mesaje și decizii clare care să arate o stabilitate guvernamentală, o direcție de evoluție a finanțelor publice și a deciziilor legate de deficite care să meargă în jos, o reluare a fluxurilor financiare care să nu mai fie doar de ieșire a banilor din țară, ci și de intrare a banilor din țară”, susține Dan Suciu.

El subliniază că incertitudinile legate de guvernarea României, de politicile fiscale și de reformele din PNRR necesare pentru accesarea banilor europeni, care intră în țară în mare parte „gratis”, au dus la problemele actuale din piață.

„Au fost un cumul de elemente care a dus la această situație, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern. Până nu primim răspunsuri ceva mai clare la toate aceste provocări, va fi destul de greu să avem alte evoluții.

Sperăm să avem o temperare a creșterilor pe care le-am avut în ultima perioadă. Avem un prim semnal, dar e încă de lucru și suntem aici foarte atenți la ceea ce se întâmplă în piață, la Banca Națională”, mai spune Dan Suciu.

Acesta precizează că presiunea a fost declanșată de „semnalul dat de ruperea legăturilor din Coaliție”.

„A arătat că se vorbește despre o nouă ordine politică mai greu de obținut, pentru că nu e o chestiune de o persoană sau alta, e o chestiune de un sistem sau altul care trebuie menținut în termen de stabilitate sau trebuie adus în într-o zonă de stabilitate”, afirmă Suciu.

El mai afirmă că întreaga necunoscută a situației electorale pune presiune, „cu guverne care vor fi destul de greu de constituit în perioada imediat următoare”. Purtătorul de cuvânt spune că cu cât mai repede este instalat un nou guvern „cu atât mai bine”.

„Noi trebuie să răspundem la provocările pieței, iar provocările pieței sunt determinate de o situație politică, economică și electorală foarte complicată. Cu cât mai mult predictibilitate în această zonă, cu atât mai eficiente sunt eventualele intervenții pe care le face Banca Națională pentru calmarea pieței. Pentru că este o piață nervoasă. Chiar dacă astăzi am avut o ușoară întărire a leului în raport cu euro, piața este nervoasă, este agitată, este destul de speriată și nici perspective legate de inversarea fluxurilor de capital de care vorbeam nu vedem neapărat pe termen scurt și mediu.

Noi avem încredere în moneda națională, suntem gestionarii acestei monede. Noi lucrăm ca această variație de curs să nu fie una mare. Deocamdată, în termeni financiari, 3% nu e o cifră mare. Știu că a fost o presiune destul de mare în ultima perioadă, știu că am trecut de praguri pe care le considerăm pe bună dreptate psihologice. Nu e un moment de confort pentru nimeni.

Dar, în termeni financiari, 3% nu-i mult. Obișnuiți fiind cu o stabilitate a cursului, a apărut dintr-o dată foarte mult. Această stabilitate a cursului a putut fi obținută pe baza fluxurilor financiare care veneau în țară, nu care ieșeau din țară, cum se întâmplă acum, deci o schimbare completă de paradigmă și a unei stabilități pe care am avut-o din ceea ce înseamnă orientare a guvernamentală”.

El mai declară că informațiile potrivit cărora se vor amâna reformele asumate în PNRR, „îngrijorează foarte mult, pentru că aceste fluxuri de capital au contat și contează foarte mult și sursa PNRR era poate cea mai importantă în această perioadă, pentru că erau bani gratis, nu împrumutați”.

„E una din știrile cele mai îngrijorătoare în privința stabilității pieței. Sperăm că și apelul nostru a fost în permanență la adresa factorului politic, de a avea grijă de aceste fonduri și de a le pune la dispoziția economiei românești, pentru că ele sunt esențiale. Sperăm să revină la această decizie și să vedem cât de curând implementate reforme care să permită reluarea fluxurilor. E una din condițiile pentru stabilitate”, afirmă purtătorul de cuvânt al BNR.

Posibilitatea unor alegeri anticipate, după cele prezidențiale, „n-are cum să fie o veste bună”, consideră Suciu.

„E o prelungire a stării de interimat, o prelungire a incapacităților guvernamentale de a lua decizii în sensul de care vorbeam. Sunt două din împrejurările pe care piața le-a văzut ca atare și ați văzut reacțiile, pentru că acestea au fost în bună măsură anticipate.

Ca posibilități, este rolul tuturor în România în acest moment, cărora ne pasă de ce se întâmplă, să contribuim la înlăturare acestor două cauze, care de fapt sunt aceleași legate de instabilitate. În momentul acela putem vorbi despre consolidarea bugetar-fiscală care să nu mai aducă emoții în piețe și evoluții așa cum le-am văzut în săptămâna aceasta.

Orice zi pierdută este încă o cauză de deficit. Suntem în ceasul al douăsprezecele deja. Nu cred că trebuie să mai pierdem timp. Chiar dacă Banca Națională are un buffer consistent, chiar dacă avem o rezervă importantă de valută cu care putem opera, ea nu e nelimitată și nici răbdarea investitorilor nu e nelimitată. Ba, dimpotrivă, și ei sunt în ceasul al doisprezecelea.

În zona de necunoscute în care ne aflăm acum, e ușor să spui orice. Importanța nu e de a avea scenarii cât mai variate. Important este să avem consistență și să încercăm să mergem spre răul cel mai mic în ceea ce privește scenariile de criză sau de probleme legate de economie”, susține purtătorul de cuvânt al BNR.

Acesta mai afirmă că „mai avem ceva timp” până la o decizie a agențiilor internaționale de rating care ar retrograda economia României la „junk”, adică nerecomandată investițiilor.

„Dacă nu se întâmplă o catastrofă în până atunci, adică în lunile august, septembrie, octombrie, când cele trei mari agenții de rating vor reevalua ratingul României, nu cred. Nu vreau să definesc ce înseamnă catastrofă, nici nu mă gândesc, nici nu știu ce înseamnă acuma. Dar în mod normal, agențiile nu se grăbesc să facă evaluarea decât în termenii în care i-au stabilit inițial, adică lunile august, septembrie, octombrie”, mai declară Suciu.

El subliniază că „încrederea în piață se pierde ușor” și „se câștigă mai greu”.

„Nu se poate câștiga în perioade de scandal, în perioade de interimat și în perioade de necunoscut în ceea ce privește evoluțiile, deciziile economice pe care le iau decidenții”, explică Dan Suciu.