Oana Ghiță este avocat. Meseria îi ocupă mult timp, așa că de şapte ani a angajat o bonă printr-o recomandare. Acum, o consideră parte din familie, dar la început a avut mari reticenţe. Consideră legalizarea cadrului în care activează dădacele ca un lucru pozitiv.

„Poți să aduci o persoană extrem de bine intenționată, care să nu știe efectiv cum să se poarte cu copilul respectiv și ce are de făcut şi atunci, pe lângă această răspundere şi pe lângă această recomandare, această garanție pe care ți-o dă o firmă acreditată să plaseze bone are şi în spate o școală”, a spus Oana Ghiță, mamă.

Şi de cealaltă parte opiniile sunt favorabile noii legi. O femeie are de 3 ani grijă de Iana. Spune că la 60 de ani nu și-ar fi găsit un alt loc de muncă.

„Din toate punctele de vedere ne ajută, avem și carte de muncă, se mai adaugă ceva la pensiile mici pe care le avem acum. Eu zic că va fi un lucru foarte bun (...) Reglementarea acestei meserii nu înseamnă că este și o mare garanție. Omul e om, cu caracterul lui, cu apucăturile lui”, spune aceasta.

Asta cred și unii părinții care încă sunt reticenți să își lase copiii în grija unei dădace. Varianta de rezervă, o bunică.

Femeile care îngroașă rândurile șomerilor se gândesc deja la cum ar putea să fie dădace cu certificat.

Nu este însă atât de simplu. Persoanele cu antecedente penale sau care au rude şi prieteni în această situaţie nu primesc atestat de bonă, la fel şi dependenţii de alcool sau droguri. În plus, legea prevede ca bonele să urmeze un curs de calificare de 360 de ore care să cuprindă lecții de prim-ajutor și de psihologie.