Legea rusă privind „agenții străini” a fost din nou înăsprită, permițând urmărirea penală după o singură amendă administrativă. Anterior, o cauză penală putea fi precedată de două încălcări administrative. Aceasta nu este nici pe departe prima și probabil nici ultima modificare a acestei legi controversate, relatează The Moscow Times.

Cerințele din ce în ce mai stricte au dus la închiderea multor organizații media independente și ONG-uri importante, printre care și Nasiliu.net, principalul centru de sprijin pentru victimele violenței domestice din Rusia. „Legea privind «agenții străini» ne-a privat treptat de mai mult decât simple resurse”, a declarat fondatoarea sa, Anna Rivina.

„Mai întâi, ni s-a interzis să organizăm evenimente. Apoi, să ne implicăm în activități educaționale. Din ce în ce mai mulți oameni se temeau să se apropie de noi, din ce în ce mai multe servicii refuzau să ne ajute, blocând accesul victimelor la sprijin. Cercul din jurul viitorului nostru s-a restrâns, s-a restrâns, s-a restrâns – până când nu a mai rămas niciun spațiu pentru muncă.”

În septembrie, Nasiliu.net a fost privat de donațiile din Rusia. Puterea crescândă a legii a sporit presiunea asupra organizației până când aceasta a fost în cele din urmă strangulată.

Legile împotriva „agenților străini” au fost introduse în legislația rusă la sfârșitul anului 2012, încă în cadrul Legii privind organizațiile non-profit. La acea vreme, au fost formulate două criterii pentru agenții străini: primirea de bani din străinătate și implicarea în „activități politice”. Însă aceste criterii au fost interpretate într-un mod atât de larg încât orice activitate publică intra sub incidența lor.

La început, faptul de a fi catalogat drept „agent străin” era problematic, dar multe organizații au continuat să funcționeze. „Agenții” erau obligați să includă în fiecare publicație o mențiune prin care avertizau asupra statutului lor. De asemenea, erau obligați să depună rapoarte trimestriale privind activitățile și finanțele lor, în special utilizarea fondurilor străine. Persoanele juridice erau obligate să efectueze un audit anual.

Citește și: Rusia, condamnată de CEDO pentru legea privind agenții stăini. „Nu este necesară într-o societate democratică”

De atunci, multe lucruri s-au schimbat, dar nimic nu s-a îmbunătățit. La început, „agenții străini” trebuiau să se declare singuri. Când majoritatea au refuzat să se conformeze, Ministerul Justiției a preluat controlul. Până în prezent, aproape în fiecare vineri se adaugă noi nume pe listă.

Anterior, „agenții străini” erau împărțiți în categorii: persoane juridice, persoane fizice, instituții media și asociații neînregistrate. Baza de date specifica chiar și țara străină pe care fiecare agent o servea. Acum, lista este unificată și include organizații, grupuri informale și cetățeni privați deopotrivă.

În urmă cu trei ani, Rusia a adoptat o nouă lege – „Privind controlul asupra activităților persoanelor aflate sub influență străină”. Ultima sa înăsprire, care introduce răspunderea penală după o singură contravenție administrativă, intră în vigoare la 26 octombrie 2025. „Influența străină” este definită aici într-un mod atât de larg încât include nu numai bani și proprietăți, ci și orice „asistență din străinătate” sau chiar încercări de „coerciție, persuasiune” sau „alte metode” de influență.

Aceste criterii generale permit vizarea practic a oricărui disident, indiferent dacă este vorba de o persoană fizică sau de un grup de persoane.

Pe puținele platforme internaționale de pe care Rusia nu a fost încă expulzată, legea privind „agenții străini” a fost condamnată în mod constant. Organizația Națiunilor Unite a solicitat în repetate rânduri abrogarea acesteia, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere că primele organizații persecutate în temeiul legii au fost cele care cooperau cu ONU. „Infracțiunea” lor a fost aceea de a prezenta rapoarte alternative Comitetului ONU împotriva torturii înainte ca legislația să existe. Kremlinul a aplicat ulterior legea retroactiv.

Reacția autorităților ruse la aceste critici pe platformele internaționale este, de asemenea, neschimbată: se face referire la o lege americană pretins similară și chiar mai severă și se afirmă că se poate ieși cu ușurință din registru, susținând în mod fals că legea impune doar „agenților străini” să informeze publicul cu privire la statutul lor, în timp ce își continuă liber activitatea în Rusia.

Citește și: Vladimir Putin vrea cenzură absolută în Rusia. Ce legi a promulgat liderul de la Kremlin

„Aceste argumente prezintă erori evidente de multă vreme. Nu există nimic comparabil cu Legea privind înregistrarea agenților străini din SUA; eliminarea din registrul rus înseamnă aproape întotdeauna închiderea unei organizații; iar ideea că legea era ușor de respectat este absurdă”, notează sursa citată.

În realitate, articolul 11 din lege, „Restricții asociate statutului de agent străin”, conține 22 de dispoziții – toate acestea privând în mod colectiv persoana sau grupul desemnat de drepturile civile și politice fundamentale. Li se interzice să ocupe funcții la orice nivel, să participe la consilii publice, să participe la orice activitate legată de alegeri, să organizeze evenimente publice, să lucreze cu minori și să predea la universități publice.

Aceste restricții constituie nucleul ideologic al legii — având ca scop reducerea la tăcere a exprimării publice, limitarea participării civice și eliminarea gândirii independente.

Totuși, există și o dimensiune economică. Limitările impuse de lege „agenților străini” în ceea ce privește monitorizarea și supravegherea mediului, de exemplu, servesc intereselor industriilor extractive și ale aliaților lor din cadrul guvernului. Incapacitatea ecologiștilor independenți de a efectua evaluări de specialitate sau monitorizări publice avantajează în mod direct poluatorii. Acest lucru afectează în mod special comunitățile indigene, ale căror terenuri, mijloace de subzistență și limbi sunt distruse odată cu ecosistemele de care depind.

Legea impune, de asemenea, restricții financiare și patrimoniale severe. Cei etichetați drept „agenți străini” nu pot beneficia de subvenții de la stat sau municipale, nu pot asigura fonduri și nu pot beneficia de impozitare simplificată. Li se interzice participarea la achiziții publice, iar orice venit provenit din vânzarea de proprietăți trebuie păstrat în conturi speciale controlate integral de bănci și de stat. 

În practică, acest lucru înseamnă interzicerea de a-și câștiga existența în Rusia, de a moșteni sau de a înstrăina proprietăți și de a efectua tranzacții financiare de bază. Amenzile – fie administrative pentru „încălcarea procedurii de activitate a unui agent străin”, fie penale pentru „eludarea obligațiilor” – sunt draconice.

Eticheta de „agent străin” nu este singurul mecanism de confiscare a proprietății. Persecuția în temeiul articolelor privind „extremismul” și „terorismul” are un efect similar, deoarece plasează automat persoanele într-un registru special al „extremiștilor și teroriștilor”, adesea chiar înainte de proces. Pentru a eticheta un grup ca „asociație extremistă”, este suficient ca un singur membru să fi fost condamnat în temeiul articolului 282.1 din Codul penal. Proprietatea tuturor membrilor – inclusiv locuințele lor unice și bunurile rudelor – poate fi apoi confiscată prin hotărâre judecătorească, în ciuda faptului că pedeapsa colectivă este ilegală chiar și în conformitate cu legislația rusă.

Atunci când apără legea privind „agenții străini”, oficialii ruși se concentrează adesea pe presupusa ei echitate economică. Aceștia susțin că „agenții” critică Rusia doar pentru a-și păstra proprietățile sau veniturile din străinătate. La Forumul Economic Estic din 2023, președintele Vladimir Putin însuși a susținut că disidenții sunt motivați de „preocupări materiale”, afirmând: „Pentru a păstra totul, ei sunt obligați să se exprime, să critice, să denunțe... Există persoane care nu sunt de acord cu ceea ce face statul rus. Dar, repet, nimeni nu îi împiedică să critice în timp ce se află aici. Ei au ales să plece – aceasta este decizia lor.”

În realitate, disidenții sunt împinși în exil prin represiune constantă, strangulare economică și amenințarea cu urmărirea penală — chiar și în lipsă.

De la început, eticheta de „agent străin” nu a fost niciodată neutră. Din 2012, ea a servit ca un semn al rușinii, sugerând trădare sau spionaj. Ea a evoluat într-un fundament juridic pentru privarea unor grupuri întregi de drepturile lor. 

Împreună cu alte legi represive — privind „organizațiile nedorite”, „asociațiile extremiste” și „trădarea de stat” —, aceasta a format un cocktail toxic care otrăvește viețile celor forțați să fugă din Rusia și îi amenință pe cei care rămân.