Pentru a lua parte la o sesiune cu ușile închise a Parlamentului german, deputații trebuie să își blocheze telefoanele și să le lase afară. În sala de ședințe, ei nu au voie nici măcar să își ia notițe. Pentru mulți politicieni, însă, aceste precauții împotriva spionajului par să fie doar o farsă și asta pentru că alături de ei, în aceste întâlniri secrete, se află membri ai partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), scrie New York Times.

În ultimele luni, un politician AfD important a fost acuzat că a primit mită de la strategi pro-Kremlin, unul dintre consilierii partidului avea legături cu un spion rus, iar o parte din parlamentarii locali ai partidului au zburat la Moscova pentru a lua parte în calitate de observatori la alegerile măsluite din Rusia.

Cu toate că unele acuzații care îi sunt aduse AfD-ului ar putea fi doar încercări ale rivalilor lor politici de a câștiga simpatie, îngrijorările legate de securitate sunt reale.

„AfD continuă să se poarte ca o prelungire a statului terorist Rusia”, a scris pe rețelele sociale Roderich Kiesewetter, vicepreședintele comisiei de informații a Parlamentului și un membru al Uniunii Creștin-Democrate de centru-dreapta.

De când Rusia a invadat Ucraina, Europa s-a confruntat cu operațiunile de influență pe care Moscova le-a lansat pentru a slăbi unitatea și fermitatea Occidentului.

Îngrijorările merg dincolo de acuzațiile de spionaj și includ legăturile Moscovei cu partidele politice, în special cele de extremă dreapta, care se dovedesc a fi instrumente utile Kremlinului.

Îngrijorările sunt cu atât mai mari în Germania și alte țări europene cu cât se apropie alegerile pentru Parlamentul European din iunie, iar multe dintre partidele de extremă dreapta ar putea obține cel mai bun rezultat al lor de până acum.

AfD, care se opune livrări de armament Ucrainei și cere oprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, nu încearcă doar să ajungă al doilea cel mai puternic partid german în alegerile europarlamentare, ci ar putea chiar să câștige chiar alegerile locale din această toamnă în trei landuri din estul țării.

Dacă AfD va ajunge să controleze guvernul local dintr-un stat german, „ar fi o situație cu totul nouă în ceea ce privește Rusia, unde oamenii care fac propagandă, dau mai departe informații, ar putea chiar să fie la putere”, a avertizat Martina Renner, deputată din partea partidului Stânga și membră a comisiei de securitate internă a Parlamentului.

Politicienii germani din mai multe partide, inclusiv cancelarul Olaf Scholz din partea social-democraților și creștin-democrații, au o istorie lungă de relații economice strânse cu actori care reprezintă interesele Rusiei.

Criticii spun că unul dintre motivele pentru care guvernul nu a acționat mai agresiv împotriva operațiunilor secrete ale Rusiei în țară este teama de a nu dezvălui cât de adânci erau legăturile cu Moscova.

Unul dintre politicienii suspectați cel mai mult că ar avea legături cu Rusia este Petr Bystron, membru AfD din comisia de afaceri externe a Parlamentului german. Acesta a atacat decizia Germaniei de a nu lupta pentru eliberarea oligarhului ucrainean pro-Putin, Viktor Medvedciuc, pe care Bystron l-a descris drept „cel mai important politician ucrainean de opoziție”.

Medvedciuc înființase în Ucraina un partid politic pro-Moscova și deținea mai multe posturi TV pro-Kremlin. El se afla în arest la domiciliu în Kiev, fiind acuzat de trădare. Mai târziu, a fost eliberat și trimis în Rusia în urma unui schimb de prizonieri cu Moscova, acolo unde continuă să promoveze interesele Rusiei.

Autoritățile belgiene și cehe l-au acuzat luna trecută pe Medvedciuc că face parte dintr-o „operațiune de influență” a Rusiei, care a finanțat prin platforma media Vocea Europei mai mulți politicieni din cel puțin șase țări europene pentru a răspândi propaganda Kremlinului.

Bystron a apărut de mai multe ori la Vocea Europei, unde a descris partidul său ca fiind principalul adversar al partidelor „globaliste” și a repetat opoziția față de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Acum, Bystron și alți câțiva membri ai AfD se numără printre cei suspectați că ar fi primit bani din partea Moscovei. Bystron, care este un candidat AfD la alegerile europene, a spus că întreg cazul este un fel de conspirație îndreptată împotriva partidului.

Scholz a spus luna aceasta că multe dintre comentariile liderilor AfD în legătură cu Europa și probleme de securitate sunt „foarte similare” cu cele făcute de Vladimir Putin.