Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri Curtea Penală Internaţională (CPI) că ar fi „un instrument obedient” în mâinile ţărilor anglo-saxone şi că nu ar fi contribuit niciodată la soluţionarea conflictelor, ci doar la agravarea lor.
„Acest veritabil pseudo-tribunal, transformat într-un instrument obedient în mâinile anglo-saxonilor continuă să dea dovadă de părtinire politică, ineficienţă şi lipsă de profesionalism”, a spus Lavrov în cadrul unui discurs rostit la Forumul juridic internaţional de la Sankt Petersburg, relatează EFE, citată de Agerpres.
Lavrov a subliniat că, atunci când a fost vorba de a interveni într-o problemă regională, instanţa de la Haga „nu a contribuit niciodată la soluţionarea politica a conflictelor, ci doar le-a agravat”.
„Astăzi, acest organism se pregăteşte să ia noi decizii scandaloase. Aceasta vizează extinderea în mod unilateral a sferei sale de aplicare juridică. Încălcând dreptul internaţional, el ignoră imunitatea oficialilor de stat”, a susținut Lavrov.
Ministrul a legat mandatul de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin de maşinaţiuni promovate de „susţinătorii săi occidentali”.
„Un bun exemplu de justiţie „independentă” pe baza unor „reguli” occidentale”, susţine Lavrov, adăugând că un astfel de comportament a dus la o criză în relaţiile dintre instanţa de la Haga şi ţările africane.
Putin are programată o vizită în august în Africa de Sud, ţară care l-a invitat la summitul BRICS, dar care dă asigurări că nu va renunţa la respectarea statutului de la Roma, actul fondator al CPI, care o obligă să îl aresteze pe liderul rus imediat ce acesta va pune piciorul pe teritoriul său.
Kremlinul, care susţine că mandatul de arestare nu are „nicio valoare juridică”, insistă că se va consulta cu autorităţile sud-africane înainte de a lua o decizie.
În acest context, SUA au acuzat Pretoria că a furnizat arme Rusiei pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.
În urma unei anchete, guvernul sud-african a declarat vineri că nu a dat niciodată permisiunea pentru livrarea de arme şi muniţii către Rusia şi că, daca acestea au ajuns pe nava rusa Lady R. în Cape Town, aşa cum susţine Washingtonul, aceasta s-a făcut în mod ilegal, fără ştirea autorităţilor.
La 4 mai, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut crearea unui tribunal special pentru „pedepsirea crimelor de agresiune rusă” în cursul unei vizite la sediul CPI din Haga.
Lavrov declară că toate acestea fac parte din manipularea dreptului internaţional de către Occident, susţinând în acelaşi timp că actuala campanie militară rusă (în Ucraina) este în conformitate cu statutul ONU.
Dar majoritatea statelor membre ale Naţiunilor Unite au condamnat în mai multe rezoluţii agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, iar, la 26 aprilie, până şi China - aliată a Moscovei - a votat în favoarea unei rezoluţii a ONU ce recunoaşte în mod explicit „agresiunea din partea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, conform Euronews.
Comitetul de anchetă rus - principalul organ de anchetă al Federaţiei Ruse - a declanşat o acţiune penală împotriva procurorului Karim Ahmad Khan şi a celor trei judecători CPI, Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aitala şi costaricanului Sergio Gerardo Ugalde Godinez.
CPI îi consideră pe Putin şi pe comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, „prezumtivi responsabili” pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate în Ucraina, acţiune denunţată în numeroase rânduri de autorităţile de la Kiev.
Din acest motiv, Putin nu mai poate călători liber în străinătate, întrucât 123 de ţări au semnat Statutul de la Roma, iar alte 30 l-au semnat, dar nu l-au ratificat.