Turcia i-a propus vineri ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în timpul Forumului Diplomatic de la Antalya, să găzduiască noi negocieri de pace ruso-ucrainene, atunci când cele două părţi în conflict vor fi pregătite. De asemenea, Lavrov a promis în acest timp că Rusia nu are nicio intenţie să atace vreo altă ţară din Europa de Est, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Lavrov a avut la începutul acestui forum o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, care i-a transmis această disponibilitate a Turciei de a găzdui noi tratative, după cele desfăşurate la Istanbul în martie 2022 la câteva săptămâni după lansarea invaziei ruse în Ucraina, dar care s-au încheiat atunci fără rezultat.
La acele negocieri a făcut referire tot vineri şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că au fost la acea vreme o „mare oportunitate”, dar au fost sabotate, fără a oferi alte detalii.
El a declarat miercuri că sprijină „în principiu” planul de pace în zece puncte prezentat în 2022 de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a cerut „mai multă diplomaţie”.
Acest plan prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte pe care Rusia le consideră ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul. De partea sa, Rusia a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le-a reproşat responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile din martie 2022 în urma solicitării Washingtonului.
Răspunzând noii propuneri venite din partea Turciei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lăudat iniţiativa, dar a adăugat că încă nu s-au schimbat condiţiile „operaţiunii militare speciale”, expresia prin care preşedintele rus Vladimir Putin se referă la războiul din Ucraina.
Pe de altă parte, ministrul rus a acuzat SUA pentru recentele atacuri ucrainene asupra unor ţinte pe teritoriul rus, în special rafinării şi depozite petroliere, atacuri despre care Lavrov spune că "nu puteau fi efectuate fără participarea experţilor americani". Potrivit lui Lavrov, în Ucraina nu sunt doar mercenari străini, ci şi militari profesionişti, inclusiv din SUA, Marea Britanie şi Franţa, care asistă armata ucraineană în folosirea unor arme cum ar fi dronele şi rachetele.
Lavrov a asigurat în acest timp că Rusia nu are nicio intenţie să atace vreo altă ţară din Europa de Est.
„Nu avem astfel de planuri şi nici nu putem avea. Însă americanii au. Pentru că ei simt că Europa se îndepărtează de ei. Europa a devenit principala victimă a politicii de atragere a Ucrainei în NATO”, consideră şeful diplomaţiei ruse.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi, la o audiere într-o comisie a Congresului SUA, că dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia, următoarele ameninţate vor fi statele baltice şi există riscul unui război direct între Rusia şi NATO.
„Ştim că dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin reuşeşte aici (în Ucraina), el nu se va opri. Va continua cu acţiuni şi mai agresive în regiune. Iar alţi lideri din lume, alţi autocraţi vor vedea asta şi vor fi încurajaţi de faptul că acest lucru s-a întâmplat şi că noi nu am reuşit să sprijinim o democraţie”, a susţinut şeful Pentagonului în faţa Comitetului pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanţilor.
„Dacă eşti un stat baltic, eşti cu adevărat îngrijorat dacă nu cumva vei fi următorul. Ei îl cunosc pe Putin. Ei ştiu de ce este el capabil. Şi, sincer, dacă Ucraina cade, chiar cred că NATO va fi într-o luptă cu Rusia”, a adăugat Austin în intervenţia sa menită să îi convingă pe congresmeni să aprobe noul ajutor de peste 60 de miliarde de dolari cerut de preşedintele Joe Biden pentru Ucraina, dar în continuare blocat de republicani în Camera Reprezentanţilor, după ce a fost aprobat de Senatul majoritar democrat.
Solicitat să comenteze aceste afirmaţii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „este vorba despre o nouă declaraţie extrem de iresponsabilă”, din seria celor care au venit în ultimele zile dinspre „diferite capitale europene, iar acum şi de peste Ocean”. Declaraţii de acest fel „agravează tensiunile, deşi se părea că nu pot fi agravate şi mai mult”, a completat purtătorul de cuvânt al lui Putin.