În zona afectată de la Salina Praid continuă să se producă sufoziuni, dar care reduc riscurile unei prăbuşiri pe termen scurt, iar pe cursurile de apă Corund şi Târnava Mică se înregistrează mortalitate piscicolă, au anunţat, vineri, autorităţile.

ACTUALIZARE: Ministrul Economiei susține, în urma unei vizite la Salina Praid, faptul că sufoziunile continuă să afecteze structura subterană a salinei, însă intervențiile realizate până în prezent au redus riscul unei prăbușiri imediate.

"Sufoziunile continuă să afecteze structura subterană a salinei, dar intervenţiile realizate până acum au redus riscul unei prăbuşiri imediate. Măsurile de siguranţă implementate - de la devierea temporară a râului Corund, până la monitorizarea geologică permanentă - au fost validate de toţi experţii ca fiind corecte şi necesare", a scris Bogdan Ivan, într-o postare pe Facebook.

ȘTIREA INIȚIALĂ: 

"Despre situaţia de la Salina Praid şi din Praid, din punct de vedere al siguranţei, s-au mai produs sufoziuni în zona afectată, sufoziuni care ne provoacă bătăi de cap din cauza saramurii dislocate, dar care reduc în acelaşi timp riscurile privind un colaps pe termen foarte scurt, care să aibă urmări grave.(...) Păstrăm, deocamdată, toate măsurile de siguranţă şi evacuare", a afirmat prefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, citat de Agerpres.

La rândul său, Luci Ervin, director tehnic la Apele Române, a spus că se continuă monitorizarea pe cursurile de apă Corund şi Târnava Mică şi se iau măsuri pentru scăderea salinităţii, fiind informate şi autorităţile din Ungaria că există posibilitatea de a fi afectate de această situaţie.

"Aseară am avut o creştere de salinitate care a început să scadă şi acum suntem pe scădere. Salinitatea astăzi este mai mică faţă de ieri după masă. Apele Române continuă evacuarea unui debit de 10 metri cubi din acumularea Bezid şi din acumularea Zetea, pentru a crea diluţia necesară pe cursul de apă Târnava Mică şi respectiv Târnava Mare. Unda de poluare în momentul de faţă, azi dimineaţă era în zona localităţii Târnăveni. (...) Monitorizăm tot cursul de apă Târnava Mică, Târnava Mare şi râul Mureş până la ieşirea din ţară. Aseară s-a informat şi partea maghiară că poate exista posibilitatea de a fi afectaţi de o creştere de salinitate. Hidroelectrica ne ajută prin uzinarea unui debit de 26 de metri cubi pe secundă din acumulările lor situate pe Mureş, care contribuie la diluţia concentraţiei de sare", a declarat Luci Ervin.

Acesta a arătat că s-a observat mortalitate piscicolă, atât pe Corund cât şi pe Târnava Mică, mai ales în secţiunea Sărăţeni şi Sângeorgiu de Pădure, fiind estimată o cantitate de 50 de kilograme de peşte.

"Continuăm monitorizarea din oră în oră în cele două puncte, pe Corund şi respectiv pe Târnava Mică şi pe Râul Mureş, pentru a urmări unda de poluare şi a lua toate măsurile ce le putem lua pentru crearea unei diluţii corespunzătoare", a spus directorul tehnic de la Apele Române.

La faţa locului a fost prezent şi directorul de investiţii Salrom, Nicolae Sebastian Şoltuz, care a punctat că în prezent se lucrează pe două direcţii, respectiv finalizarea traseului de ţeavă corugată, pentru a putea capta pârâul Corund şi a evita complet zonă cu probleme, şi încercarea de a ţine sub control salinitatea apei.

"Salinitatea, aşa cum ştiţi cu toţii, a crescut din cauza dislocărilor din subteran, a blocurilor masive de sare, pe care le vedeţi la suprafaţă doar sub forma de sufoziuni, dar în subteran ele lucrează ca şi prăbuşiri de blocuri, care au dus, bineînţeles, la deversarea apei saline, apei din subteran, care ajunsese deja la o concentraţie de aproape 300 de grame pe litru, deci aproape de saturaţie, şi care a fost dislocată şi a plecat în apă. Deci, astea sunt cele două direcţii pe care lucrăm. Odată ce am reuşit să terminăm prima etapă, cea de mutare, de deviere a apei pârâului pe ţevile corugate, implicit şi problema salinităţii va fi rezolvată, pentru că nu vom mai avea apă în zona aceasta", a spus oficialul Salrom.

Acesta a mai adăugat că se studiază posibilitatea de a ocoli întreaga zonă afectată, respectiv să se pompeze apa din amonte şi să fie deversată în aval.

"Încercăm, în momentul acesta, şi am luat hotărârea, pentru aceasta este deja venit proiectantul care lucrează, în asociere cu un constructor, şi încercăm o variantă de a bypassa (ocoli n.r.) toată această zonă. Domnii de la ISU să vină cu două pompe de mare în putere, pe care să le instalăm în amonte de această zonă avariată şi cu coloane de 700 metri, am făcut noi socoteala, să evităm şi să luăm apa din amonte (...) şi să o aruncăm în aval cu mult peste zona avariată. Asta s-a discutat astăzi, proiectantul este în birou acum, acolo lucrează să vadă cum am putea, pentru că şi amplasarea pompelor este o problemă, ştiţi prea bine, toată zona fiind instabilă, pompele sunt de trei tone jumate bucata, dacă ţin eu bine în minte, deci trebuie găsit un loc unde să fie aşezate şi de unde să poată colecta apa din amonte de zona critică pentru a putea-o deversa în aval", a precizat Nicolae Sebastian Şoltuz.

Acesta a mai punctat faptul că toate deciziile legate de lucrările efectuate pe şantier se vor lua, de comun acord, de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi specialiştii din domeniu.