Încrederea cetăţenilor finlandezi în garanţiile de securitate ale NATO a scăzut considerabil de la revenirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite, potrivit unui sondaj publicat marţi, relatează AFP și Agerpres.Finlanda, care are o graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, s-a alăturat alianţei conduse de SUA în aprilie 2023, punând capăt deceniilor de nealiniere militară.Doar 32% dintre respondenţi consideră că garanţiile de securitate ale NATO constituie un factor de descurajare atât de mare încât nimeni nu ar îndrăzni să atace un stat membru, potrivit unui sondaj realizat de Forumul finlandez pentru afaceri şi politică (EVA).Aceasta reprezintă o scădere cu 21 de puncte procentuale faţă de toamna anului 2023, când aceeaşi întrebare a fost pusă într-un sondaj EVA.„Încrederea în garanţiile de securitate ale NATO nu mai este atât de evidentă ca înainte. În spatele acestei schimbări se află alegerea lui Donald Trump la preşedinţia Statelor Unite”, scrie EVA.Declaraţiile lui Donald Trump conform cărora ţările NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare nu vor fi neapărat aparate de alianţă în cazul unui atac „nu au trecut neobservate de finlandezi”, notează Sami Metelinen, director editorial al acestui think tank, citat în comunicatul de presă.Două treimi dintre finlandezi consideră în continuare aderarea Finlandei la NATO ca fiind o chestiune pozitivă, însă sprijinul a scăzut cu cinci puncte procentuale faţă de sondajul anterior publicat în noiembrie, ajungând la cel mai scăzut nivel din mai 2022, când ţara nordică a cerut aderarea la alianţă în urma invaziei Rusiei în Ucraina.Sondajul a mai arătat că 53% dintre respondenţi nu cred că aderarea garantează că alte ţări „ar ajuta Finlanda în cazul unei crize reale”.Sondajul a fost realizat în martie pe un eşantion de 2.070 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 79 de ani.