O licitaţie de 3 milioane de euro privind contractarea unor servicii de cercetare legate de punerea în aplicare a politicii UE de control al tutunului, care vizează crearea unei "generaţii fără tutun", a fost atribuită Reţelei Europene pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) – de altfel, singura ofertă depusă în licitaţie - decizie criticată de europarlamentarul de centru-dreapta Sara Skyttedal (PPE) ca generând conflict de interese. 

Proiectul, în valoare de 3 milioane de euro, aparţine Agenţiei Executive Europene pentru Sănătate şi Afaceri Digitale (HaDEA) şi vizează servicii de cercetare şi consultanţă legate de punerea în aplicare a politicii UE de control al tutunului şi a Planului European de Combatere a Cancerului care, printre altele, vizează crearea unei "Generaţii fără tutun", în care mai puţin de 5% din populaţie să consume tutun până în 2040, noteză News.ro.

Singurul candidat în această licitaţie care, potrivit unui oficial al Comisiei, a fost publicată doar pe Twitter şi LinkedIn, este un consorţiu format din Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP), Universitatea din Creta şi Open Evidence. 

Lipsa altor oferte este puţin probabilă în cadrul acestor tipuri de licitaţii şi a ridicat semne de întrebare în rândul stakeholderilor şi decidenţilor. Consorţiul va contribui la elaborarea politicii Comisiei în domeniul tutunului prin furnizarea de evaluări juridice, statistice, economice şi de sănătate asupra tutunului şi noilor produse cu tutun. 

ENSP este o voce-cheie în ceea ce priveşte promovarea unei reglementări coezive a produselor din tutun (noi) la nivelul întregii UE. Contribuind cu o sponsorizare de 9.000 de euro, ENSP este, de asemenea, un partener-cheie în cadrul unei Iniţiative Cetăţeneşti Europene care are ca scop încetarea vânzării de produse din tutun şi nicotină cetăţenilor născuţi după 2010 şi atingerea obiectivului unei societăţi fără tutun până în 2030. 

Conflictul de interese în acest caz este "destul de evident", a declarat europarlamentarul Sara Skyttedal pentru EURACTIV, afirmând că ENSP poate influenţa o reglementare mai strictă a produselor noi cu tutun, împiedicând trecerea fumătorilor de la ţigări la alegeri mai puţin riscante pentru sănătate.

Pe 17 aprilie, Skyttedal a trimis Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema conflictului de interese în domeniul controlulului tutunului. Momentan, nu a primit încă nici un răspuns. "Cum ne putem aştepta ca grupuri care au adoptat poziţii clare împotriva noilor produse cu nicotină şi care au făcut lobby public pentru restricţionarea acestor produse să ofere o evaluare corectă şi imparţială a oportunităţii pe care aceste produse o prezintă pentru a reduce efectele fumatului?", a adăugat ea. 

Skyttedal este de părere că sprijinul acordat fumătorilor pentru a renunţa la fumat - precum şi pentru a reduce rata mortalităţii asociate fumatului –  va eşua, deoarece procesul de elaborare a noilor legi este condus de persoane care au poziţii ferme împotriva alternativelor de fumat, ceea ce ar putea pune în pericol progresul planului UE de Combatere a Cancerului. 

În plus, Comisia s-a dovedit părtinitoare în acest caz, potrivit lui Skyttedal. Pentru ca CE să se asigure că există puncte de vedere diferite cu privire la reglementarea controlului tutunului, ar trebui să ia în considerare toate părţile implicate în această dezbatere, dar trebuie să ţină cont în special de vocile persoanelor care încearcă să renunţe la fumat folosind alternative, a spus Skyttedal, adăugând că ar trebui să ia în considerare şi modelul ţărilor care au reuşit să elimine fumatul, precum Suedia. 

La rândul său, ENSP afirmă că nu are niciun conflict de interese în acest caz. "Rolul ENSP este de a oferi expertiză în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi ştiinţifice legate de controlul tutunului. ENSP şi nici un alt membru al consorţiului, de altfel, nu se ocupă de elaborarea politicilor", a declarat pentru EURACTIV secretarul general al ENSP, Cornel Radu-Loghin. 

În plus, "însuşi conceptul" de conflict de interese nu se aplică unei organizaţii non-profit care "nu are niciun fel de interes economic în afacerile cu tutun", a declarat Radu-Loghin, adăugând că ENSP poate pune la dispoziţia Comisiei "experţi apreciaţi la nivel mondial, cu pregătire academică şi experienţă remarcabilă". 

"Suntem mândri că am contribuit la aproape toate reglementările actuale privind produsele din tutun şi nicotină", a declarat Radu-Loghin, adăugând că aşteaptă cu nerăbdare reglementări mai stricte împotriva "produselor mortale şi care creează dependenţă". 

Conform documentaţiei din cadrul licitaţiei, contractul vizează furnizarea de sprijin tehnic, ştiinţific şi juridic Comisiei în ceea ce priveşte politicile şi legislaţia privind controlul tutunului, pentru a "contribui la consolidarea calităţii, eficienţei şi impactului acestora", a declarat Radu-Loghin pentru EURACTIV. 

Întrebat de EURACTIV, un oficial a susţinut "prioritatea crucială" a Comisiei în evitarea conflictelor de interese, în special în portofoliul politicilor de control al tutunului şi a reamintit că Comisia asigură o implementare şi o dezvoltare transparentă şi deschisă a politicilor, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări. 

"Acest proces de evaluare complet transparent permite tuturor părţilor interesate, consumatorilor şi publicului larg să furnizeze dovezi şi să îşi exprime opiniile cu privire la reglementările UE privind controlul tutunului şi să se implice în elaborarea politicilor", a declarat oficialul Comisiei. 

În cadrul contractului, a reamintit oficialul, ENSP şi partenerii săi au semnat o Declaraţie de onoare şi o declaraţie suplimentară privind absenţa conflictului de interese în domeniul tutunului şi sunt obligaţi să notifice orice conflict de interese care apare în viitor. 

Produsele noi, cum ar fi tutunul încălzit, ţigările electronice, pungile cu nicotină sau snus, au apărut ca o alternativă la fumatul tradiţional, care provoacă anual 700.000 de decese în Europa. Susţinătorii acestor produse spun că sunt mult mai puţin nocive decât ţigările tradiţionale, în timp ce oponenţii spun că sunt în continuare nocive şi, mai ales, că nu le cunoaştem efectele pe termen lung, având în vedere că au intrat recent pe piaţă. 

Contrar lui Skyttedal, europarlamentarul italian Alessandra Moretti a declarat pentru EURACTIV în octombrie anul trecut că oamenii de ştiinţă "ştiu cu siguranţă" că noile produse alternative de tutun şi nicotină sunt dăunătoare.

"Dacă nu cunoaştem cu certitudine efectele pe termen lung, nu putem stabili că acestea sunt inofensive", a declarat ea pentru EURACTIV Italia. "Până în prezent, ştim cu siguranţă că sunt instrumente dăunătoare. Efectele pe termen mediu şi lung le vom avea în curând şi, din păcate, mă tem că vom avea dovezi ştiinţifice care să confirme nocivitatea lor pentru sănătate", a avertizat Moretti.