• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-03-09 16:10:41
  • Sursa:
Korodi Attila, fost ministru al Mediului: Au fost presiuni enorme sa lasam Gabriel Resources sa nu respecte legislatia Imagine

Fostul ministru al Mediului, Korodi Attila, s-a declarat plăcut surprins de decizia în cazul Roşia Montană şi a punctat că era „permanent conştient” că, pe baza legislaţiei de mediu, compania nu avea cum să câştige, dar că au fost presiuni foarte mari ca aceasta să fie lăsată să îşi desfăşoare activitatea fără să respecte legislaţia de mediu.

„A fost o perioadă foarte lungă în care eram îngrijorat, ca foarte mulţi oameni, pentru că această companie a construit o retorică foarte periculoasă, (...) a construit o abordare care a amestecat elemente subiective cu elemente obiective.

Eram permanent conştient şi eram sigur că pe legislaţia de mediu nu avea nicio şansă să câştige împotriva României, dar când e vorba de un arbitraj internaţional comercial acolo sunt aspecte care puteau influenţa o decizie şi am rămas plăcut surprins de decizia finală. Pentru că această companie şi pe mine, personal, m-a dat în judecată (...) imediat la sfârşitul primului meu mandat (de ministru al Mediului - n.r.), pe motiv că nu am aplicat legislaţia de mediu, suspendând evaluarea impactului asupra mediului din cauza unor probleme urbanistice şi am câştigat acel proces (...)

Dar a fost o perioadă complicată în care, de foarte multe ori, au fost, pe ascuns sau public, cum a făcut preşedintele Băsescu la depunerea mea de jurământ pentru cel de-al doilea mandat de ministrul al Mediului, au fost presiuni enorme să lăsăm această companie să desfăşoare activitatea fără să respecte legislaţia de mediu, care tocmai a fost construită ca să aibă grijă de siguranţa publică şi de viaţa oamenilor şi a mediului înconjurător”, a declarat sâmbătă, pentru Agerpres, Korodi Attila.

Acesta a punctat faptul că a fost un opozant al proiectului Roşia Montană pentru că a ţinut cu legislaţia de mediu şi a văzut că statul român nu avea interesul să-şi construiască propria poziţie şi să-şi facă propriile studii, bazându-se, mult timp, pe ceea ce oferea compania.

„De ce am susţinut o cauză? Pentru că eu am văzut întotdeauna că statul român nu are interesul să-şi construiască poziţia proprie, să-şi facă studiile proprii, să facă analizele proprii. Foarte multă perioadă s-a bazat numai pe ceea ce oferea compania. (...)

Niciodată statul român nu şi-a asumat să-şi facă propriile studii şi aici a reieşit şi din dezbaterile parlamentare când a fost constituită comisia specială pe Roşia Montană. Şi în 2014 am cerut, ca ministru, lucrurile acestea (rapoarte tehnice- n.r.), tocmai ştiind că juridic oricând poţi să te conformezi dacă doreşti sau poţi, dar tehnic noi nu putem să ne bazăm numai pe abordarea unei companii sau analizarea rapoartelor lor, a trebuit ca statul român să aibă propriile rapoarte tehnice”, a afirmat Korodi.

El a mai spus că dezbaterile juridice au fost cele care au readus întotdeauna această procedură pe un teren sigur, scăzând posibilitatea să fie deschis un proiect care ar fi adus daune majore „într-o zonă geografică foarte aparte”.

Întrebat dacă succesul în dosarul Roşia Montana i se datorează şi lui, Korodi a precizat că se datorează unei echipe de oameni perseverenţi, care au ţinut partea legii.

„Succesul se datorează unor oameni perseverenţi, care au ţinut partea legii şi mă bucur că am făcut şi eu parte din acest grup de oameni, pentru că au trecut 16 ani de zile şi când vedeam ştirile, în ultimele săptămâni, eram îngrijorat nu pentru mine, ci pentru statul român. Pentru că eu eram sigur că ceea ce am decis a fost bine”, a arătat fostul ministru al Mediului.

Despre posibilitatea contestării verdictului de vineri, Korodi a spus că nu vrea să comenteze, dar crede că această companie nu mai are nicio şansă, exprimându-şi speranţa că nu vor fi mişcări care să influenţeze bursa.

„Câteodată am simţit că această companie a jucat foarte puternic şi pentru a câştiga pe bursă”, a punctat Korodi.

El a lăudat echipa de avocaţi condusă de Crenguţa Leaua, care au reprezentat România în acest proces.

„Ceea ce este bine, este că de la început avocata Crenguţa Leaua, care a fost avocata Ministerului Mediului, a preluat această speţă, a susţinut întotdeauna poziţia ministerului, pentru că întotdeauna când s-au luat decizii, cel puţin în perioada mea şi am fost de trei ori ministru, m-am bazat pe rapoarte juridice foarte aprofundate şi foarte bine construite. Pentru că întotdeauna mi-am pus întrebarea - dacă nu iau decizia aceasta, atunci înseamnă că nu aplic legea, ce spune legea. Şi acea doamnă avocat a reuşit să construiască şi apărarea României la arbitrajul internaţional, aşa că toate felicitările pentru dumneaei şi pentru echipa sa, pentru că au făcut ceva extraordinar, au mers pe litera legii şi au reuşit şi să susţină cauza într-un spaţiu total străin de realităţile europene, vorbim de Curtea de Arbitraj”, a mai spus Korodi Attila.

Guvernul a informat vineri seară că România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană, judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) contra companiei Gabriel Resources.

Poliția engleză a închis un drum pentru aproape două zile pentru a „izola locul crimei” și a putea investiga o sesizare potrivit căreia un cadavru a fost aruncat în pădure. Numai că atunci când au găsit „cadavrul”, polițiștii au văzut că era, de fapt, o păpușă sexuală.

Economie 2023-10-21 11:32:15

Imagini din satelit surprinse din martie și până acum arată cum a apărut și cum s-a extins cimitirul din Izium pe care rușii l-au ascuns în pădure.

Economie 2022-09-17 10:06:50

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate.

Economie 2022-05-24 16:10:05

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride ce ameninţă ţările europene, transmite Reuters.Înaintea unui summit organizat în capitala finlandeză şi consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut ţărilor respective să se coordoneze şi să acţioneze rapid în Marea Baltică.Şeful executivului de la Berlin a anunţat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, afirmând că Germania este pregătită să-şi asume responsabilitatea cu „propriile resurse'' în contextul înmulţirii ameninţărilor.„Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane'', a spus el.De partea sa, preşedintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că ţările europene trebuie să fie pregătite şi pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.NATO intenţionează să-şi extindă prezenţa în Marea Baltică şi va lansa o misiune de supraveghere. Finlanda şi Suedia, cele mai noi state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, au anunţat deja că vor participa cu nave la această misiune.Potrivit unor informaţii obţinute de DPA, misiunea NATO va implica în jur de zece nave. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.Summitul de la Helsinki este găzduit de preşedintele finlandez Alexander Stubb şi de premierul eston Kristen Michal, iar invitaţi sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Suediei. Sunt prezenţi, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalităţi de a proteja mai bine infrastructura esenţială din Marea Baltică şi de a contracara ameninţarea reprezentată de „flota fantomă'' a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.Conform Ministerului de Externe german, „flota fantomă'' rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.În cel mai recent incident, în care a fost avariat şi un cablu de electricitate între Finlanda şi Estonia, se bănuieşte că petrolierul Eagle S a secţionat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparţine ''flotei fantomă'' a Rusiei.

Economie 2025-01-14 11:50:52

Preşedintele PSD și candidatul partidului la alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu, a lansat marți programul de guvernare PSD pentru perioada 2024-2028, spunând că, dacă va fi ales președinte, va fi reprezentantul tuturor românilor, indiferent de preferințele lor politice. El afirmă că vrea să crească salariul minim brut la 1.300 euro pe lună, pensia medie la peste 800 euro, iar cea minimă la 415 euro. Ciolacu a mai declarat că viitorul guvern se va forma în jurul PSD, iar el va „împărți puterea”.

Economie 2024-10-29 15:12:01

Un fost lider rebel și politician din Niger a anunțat că va lansa o mișcare pentru o nouă lovitură de stat împotriva juntei care a preluat puterea pe 26 iulie, un prim semn al rezistenței interne față de dictatura militară din această țară africană de importanță strategică pentru regiunea Sahel, relatează Reuters.

Economie 2023-08-09 13:34:47

Rusia a lansat primul program din afara Chinei care se ocupă cu studierea ideologiei președintelui chinez Xi Jinping, liderul autoritar de la Beijing care ține societatea civilă cu o mână de fier și a luat de curând măsurile necesare pentru a se asigura că va rămâne conducătorul Chinei pe viață, scrie Politico.

Economie 2023-06-23 08:00:32

Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, la ora 1:20, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Economie 2024-05-23 07:17:33