Președintele Klaus Iohannis a transmis marți un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în care reiterează „angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare”. Șeful statului face trimitere în mesaj și la ziua de 23 august 1944, când regele Mihai a decis să alăture România puterilor aliate care luptau împotriva Germaniei naziste, gest care a dus la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe 23 august 1939, Germania și Rusia au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, „o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare”, amintește Klaus Iohannis într-un mesaj transmis marți de Administrația Prezidențială.
Potrivit șefului statului „totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut”.
Președintele mai arată că tot pe 23 august este marcat gestul regelui Mihai din 1944 de a se alătura puterilor aliate împotriva Germaniei naziste, „act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Eliberarea de sub dictatura antonesciană și alăturarea țării noastre Națiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică și patriotică a Regelui”.
Mesajul integral al președintelui Klaus Iohannis:
„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare și pentru a reitera angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare.
23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități, nu doar a Europei Centrale și de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe pe termen lung.
Totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut.
Tot astăzi ne reamintim și de gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Eliberarea de sub dictatura antonesciană și alăturarea țării noastre Națiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică și patriotică a Regelui.
Responsabilitatea noastră, a tuturor - cetățeni, instituții și autorități - este ca adevărul despre acest moment fundamental din istorie, tragic și eroic totodată, să fie cunoscut, înțeles, prețuit și transmis generațiilor tinere. Doar vigilența memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească. Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democrațiile există și prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor și al cetățenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertății și protejării drepturilor omului.
Democrația în care trăim astăzi nu a fost obținută ușor, ci a fost rodul unei lupte duse de toți cei care au avut curajul să se opună iliberalismului și despotismului, chiar cu riscul de a fi uciși, torturați și persecutați.
Distorsionarea faptelor istorice a fost încercată în repetate rânduri de către apărătorii vechilor regimuri criminale. Din păcate, observăm încă astfel de tentative de rescriere a adevărului. Propaganda și dezinformarea nu își au locul în societatea noastră.
Derapajele de la valorile europene, prin încălcări flagrante ale statului de drept și prin mesaje publice profund rasiste, antisemite și xenofobe, ultragiază memoria victimelor totalitarismelor. În România pe care o construim în fiecare zi, trebuie să apărăm statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, demnitatea umană și să cultivăm simțul civic.
Să rămânem uniți, vigilenți și atașați față de idealurile democratice și valorile împărtășite de familia europeană și aliații NATO, ca datorie morală față de memoria victimelor trecutului, dar și pentru asigurarea unui viitor prosper, sigur și pașnic.
Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.”