Coreea de Nord construiește mai multe secțiuni care par a fi parte dintr-un zid în mai multe locuri la granița cu Coreea de Sud, arată imagini din satelit, scrie BBC.
Imaginile analizate de BBC Verify arată că terenul din interiorul Zonei Demilitarizate (DMZ) a fost curățat, iar experții spun că aceasta ar putea fi o încălcare a armistițiului de lungă durată cu Coreea de Sud. DMZ este o zonă tampon cu o lățime de 4 km între Coreea de Nord și Coreea de Sud, care sunt încă în război din punct de vedere tehnic, deoarece niciodată nu a fost semnat un tratat de pace. DMZ este împărțit în două, fiecare parte fiind controlată de națiunile respective.
Această activitate recentă este „neobișnuită”, potrivit experților, și vine într-un moment de creștere a tensiunilor între cele două țări. „În acest moment putem doar specula că Coreea de Nord caută să-și consolideze prezența militară și fortificațiile de-a lungul graniței”, spune Shreyas Reddy, corespondent la site-ul specializat NK News, cu sediul la Seul.
BBC Verify a comandat imagini prin satelit de înaltă rezoluție ale unei porțiuni de 7 km a graniței, ca parte a unui proiect de a analiza schimbările pe care Coreea de Nord le face în zonă. Aceste imagini par să arate cel puțin trei secțiuni în care au fost ridicate fortificații în apropierea DMZ, pe o lungime de un kilometru, în zona de est. Este posibil ca și în alte zone ale graniței să se ridice astfel de construcții.
Nu se știe când au început aceste construcții, deoarece nu sunt imagini anterioare de înaltă rezoluție din zonă. Cu toate acestea, aceste structuri nu se vedeau într-o imagine capturată în noiembrie 2023.
„Cred că aceasta este prima dată când au construit o barieră în sensul separării locurilor unul de celălalt”, a declarat pentru BBC Uk Yang, expert militar și în apărare la Institutul Asan pentru Studii Politice din Seul. „În anii 1990, Coreea de Nord a înființat zidurile antitanc pentru a descuraja înaintarea tancurilor în caz de izbucnire a războiului. Dar recent, Coreea de Nord a înființat ziduri de 2-3 m înălțime și nu arată ca zidurile antitanc. Forma pereților sugerează că nu sunt doar obstacole [pentru tancuri], ci sunt destinate să împartă o zonă”, spune Yang.
Cele mai recente imagini din satelit ale marginii de est a graniței arată un posibil drum de acces nou creat.
Un oficial al șefilor de stat major (JCS) din Coreea de Sud a declarat într-un briefing recent că armata a identificat activități în desfășurare legate de „întărirea drumurilor tactice, plasarea de mine și curățarea terenurilor pustii”.
Anterior au existat rapoarte despre curățarea terenului în alte câteva locații din interiorul părții controlate de Coreea de Nord a DMZ. „Defrișarea terenului ar putea fi destinată atât unor activități militare, cât și non militare”, spune profesorul Kil Joo Ban de la Institutul de Relații Internaționale Ilmin, Universitatea din Coreea. El a adăugat că pot fi monitorizate activitățile militare din Coreea de Sud” și să se identifice „dezertorii care încearcă să treacă granița cu Coreea de Sud”.
„Este neobișnuit să construiești structuri în DMZ și poate fi o încălcare a armistițiului fără o consultare prealabilă”, potrivit profesorului Victor Cha, vicepreședinte pentru Asia și Coreea în cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Războiul din Coreea s-a încheiat în 1953 cu un armistițiu, în care ambele părți s-au angajat să „nu execute niciun act ostil în interiorul, dinspre sau împotriva zonei demilitarizate”. Dar nu a existat un acord final de pace.
Deși reunificarea a părut puțin probabilă ani de zile, acesta a fost întotdeauna obiectivul declarat al liderilor nord-coreeni până la începutul anului 2024, când Kim Jong Un a anunțat că țara sa nu mai are acest scop. Unii experți au apreciat atunci remarcile ca fiind „fără precedent” și au văzut o schimbare semnificativă de politică atunci când Kim a indicat Coreea de Sud drept „principal inamic” la începutul acestui an.
De atunci, Nordul a început să înlăture și simbolurile care reprezintă unitatea celor două țări - precum demolarea monumentelor și ștergerea referințelor la reunificare de pe site-urile guvernamentale.
„Coreea de Nord nu are nevoie de mai multe bariere pentru a preveni o grevă din Sud, dar prin ridicarea acestor bariere de frontieră, Nordul semnalează că nu caută reunificarea”, spune dr. Ramon Pacheco Pardo, șeful Studiilor Europene și Internaționale la Kings College din Londra.
Unii experți spun, de asemenea, că acest lucru se aliniază cu acțiunile mai largi ale domnului Kim.
„Coreea de Nord nici măcar nu pretinde că vrea să negocieze cu Statele Unite sau Coreea de Sud și a respins recentele încercări ale Japoniei de a se angaja în discuții”, spune Edward Howell, cercetător în Peninsula Coreeană la Oxford.
„Odată cu încălzirea relațiilor dintre Coreea de Nord cu Rusia, nu ar trebui să fim surprinși dacă provocările inter-coreene cresc în acest an”.